CATEHEZA A XV-A
CATEHEZA A XV-A
Cateheză la cuvintele: ‘Şi iarăşi are
să vină cu slavă să judece viii şi morţii, a Cărui împărăţie nu va avea
sfârşit". Despre Antihrist.
Citire din Daniel: 'Văzut-am până ce s-au pus scaunele şi S-a aşezat Cel
vechi de zile"[1], şi următoarele. ‘Văzut-am în
vedenia nopţii şi iată, pe norii cerului venea cineva ca Fiul Omului'[2], şi celelalte
1. Vestim
venirea Domnului. Nu vestim numai una, cea dintâi, ci şi a doua Lui venire, cu
mult mai slăvită decât cea dintâi. Cea dintâi a avut pecetea răbdării; cea de a
doua poartă diadema împărăţiei dumnezeieşti.
Cu privire la Domnul nostru Iisus Hristos, cele mai multe
sunt îndoite. Îndoită naştere: una din Dumnezeu, mai înainte de veci, şi una
din Fecioară, la sfârşitul veacurilor. Îndoite sunt pogorârile: una nearătată,
care a fost ca ploaia pe lână[3], iar a doua, cea viitoare,
arătată. La prima Sa venire a fost înfăşat cu scutece în iesle[4], la a doua venire Se îmbracă
cu lumina ca şi cu o haină[5]. în cea dintâi venire a răbdat
crucea, dispreţuind ruşinea[6]; la a doua vine slăvit, însoţit
de oştirea îngerilor[7].
Nu ne oprim deci numai la cea dintâi venire a Lui, ci o
aşteptăm şi pe a doua. La prima Lui venire I s-a spus: “Binecuvântat este
Cel ce vine intru numele Domnului"; la a doua
venire vom rosti aceleaşi cuvinte; îl vom întâmpina pe Stăpânul
împreună cu îngerii, ne vom închina Lui şi vom zice: “Binecuvântat este Cel
ce vine intru numele Domnului". La a doua venire
Mântuitorul nu mai vine ca să fie judecat, ci ca să judece pe judecătorii Lui.
Cel care la întâia Lui venire a tăcut în timp ce era judecat, le
va aduce aminte celor fără de lege, celor care au îndrăznit să-L răstignească,
şi le va spune: “Acestea
aţi făcut, şi Eu am tăcut". Atunci Domnul,
potrivit iconomiei dumnezeieşti, a venit ca să înveţe în chip blând pe oameni; acum
însă se vor supune stăpânirii Lui de nevoie, chiar dacă nu vor voi.
2. Profetul Maleahi
spune despre cele două veniri ale Lui: "Şi pe neaşteptate va
veni in Biserica Lui Domnul pe care îl căutaţi". Aceasta este cea
dintâi venire a Lui. Şi iarăşi, despre a doua Lui venire spune: "Şi
va veni îngerul testamentului pe Care voi îl căutaţi. Iată vine Domnul atotputernicul
şi cine va putea suferi ziua intrării Lui? Sau cine va putea sta la arătarea
Lui? Pentru că El va intra ca focul din cuptorul de topit şi ca leşia
nălbitorilor. Şi va sta topind şi curăţind". Şi îndată după
aceasta Mântuitorul însuşi spune: “Şi voi veni cu voi la
judecată. Şi voi fi mărturie grabnică Împotriva fermecătorilor, împotriva
desfrânaţilor, împotriva celor care au jurat strâmb pe numele Meu', şi celelalte.
Pentru aceasta Pavel ne întăreşte mai dinainte şi zice: "Dacă zideşte
cineva pe temelia aceasta: aur, argint, pietre scumpe, lemne,
fân, trestie, lucrul fiecăruia se va face cunoscut, căci ziua îl va vădi,
pentru că se va descoperi în foc"[8]. Pavel vorbeşte
despre aceste două veniri şi în Epistola către Tip când zice: "Harul
Mântuitorului Dumnezeu s-a arătat tuturor oamenilor, învăţându-ne ca, lepădând
necredincioşia şi poftele lumeşti, să vieţuim în veacul de acum în curăţie, cu
evlavie şi drept, aşteptând fericita nădejde şi arătarea slavei marelui
Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos" '[9]. Vezi cum a spus că
în prima Lui venire face bine, iar pe a doua o aşteptăm? Pentru aceasta şi
articolele Simbolului de credinţă, anunţate de noi acum, aşa au fost predate,
ca să credem în Cel care "S-a suit la ceruri şi şade de-a
dreapta Tatălui şi iarăşi are să vină cu slavă să judece viii şi morţii, a
Cărui împărăţie nu va avea sfârşit".