vineri, 31 iulie 2015

PROFEŢII despre ANTIHRIST - DIMITRIU C. SKARTSIUNI 1990 - Partea a II a



E. CONCLUZII



„ Constantin a început, Constantin va pierde imperiul Bizanţului “ Agatanghel


1. Distrugerea Turciei. Ciocnirea neamurilor apusene şi a ruşilor

Pornind de la corelaţia şi paralelismul profeţiilor precedente, dar şi de la multe alte profeţii ale Vechiului şi Noului Testament, pe care nu le putem cuprinde pe toate în această lucrare, apare fără forţare concluzia că se aşteaptă: a) distrugerea Turciei, b) ciocnirile arma­te între Rusia şi armatele occidentale pe teritoriul Turciei, în preaj­ma Constantinopolului, c) ciocnire amplă pe teritoriul Palestinei, d) distrugerea ruşilor şi mari distrugeri multor state. Turcia sprijinindu-se pe statele din Occident crede că este un semn mare, după cum prevestesc şi profeţiile. „Un semn mare pentru agareni“ (profeţia unui anonim). Aceasta va provoca cea mai mare nelinişte. Ura care există de secole contra grecilor, ocuparea cu nemaivăzute grozăvii pentru vremurile noastre, indiferenţa pentru hotărârile organisme­lor internaţionale, probleme_la graniţa cu Rusia, aversiuni crescân­de faţa de Grecia.

Aşadar cândva va ieşi din graniţele ei, când îşi va da pe faţă cru­zimile şi sălbăticiile care au fost comise până astăzi împotriva tutu­ror popoarelor, dar mai ales împotriva poporului grec ortodox. Ru­sia, care îşi va reglementa problemele interne şi externe, va merge împotriva turcilor, după cum ne informează multe din profeţii, şi-i va obliga pe turci la o retragere precipitată. Vezi profeţia unui ano­nim, cea de pe mormântul Sf. Constantin cel Mare, a lui Leon cel înţelept, Agatanghel, Cosma al Etoliei. „Înving popoarele ortodo­xe şi distrugerea totală a agarenilor (turcilor) de către ortodocşi" (Profeţia unui anonim). „Urmează distrugerea Turciei şi apoi tri­umful Bisericii Apostolice" (Profeţia lui Agatanghel). „Iară nea­mul cel plăvit cu celelalte puteri într-o unire pe Ismael va zdro­bi desăvârşit" (Profeţia de pe mormântul Sf. Constantin cel Mare).

După distrugerea Turciei de. către ruşi, armatele ruseşti contro­lând marea Egee şi strâmtoarea Bosfor se vor îndrepta spre Siria şi Paiestina, după cum ne spun alte profeţii din Vechiul Testament, îna­intând prin aer şi pe mare.

Atunci coaliţia Occidentală nu va rămâne indiferentă faţă de această ameninţare a Rusiei. Occidentul va încerca cu ajutorul celor şase state ca să ocupe Constantinopolul şi să distrugă flota rusească. Vor învinge rusii după cum fără greşeală s-a profeţit de multe vea­curi. „Bătălia a şapte state în Constantinopol. Biruinţa celui mai mare stat contra celor şase state“ (Profeţia unui anonim la 1054 d.Hr.).

Un timp se mijloceşte refacerea şi pregătirea puterilor occidenta­le şi încercarea de a rezolva paşnic problema ocupării Dardanelelor şi a Constantinopolului. „Vor încerca ca cel ce rezolvă cu conde­iul, dar nu vor putea, de 99 de ori cu război şi o data cu conde- iul“ (Profeţia Sf. Cosma al Etoliei). Şi continuă Sf. Cosma: „Dacă problema se va rezolva cu război vor pătimi multe distrugerii”. Mai mult, după cum profeţeşte Metodie, vor hotărî pentru proble­ma oraşului trei „împuterniciţi",(aşadar trei comisari ai marilor pu­teri). Pentru aceasta şi Sf. Cosma al Etoliei zice: „Dacă vor cădea de acord cele trei puteri nimic nu va pătimi".

Cu toate acestea, ruşii, după ce vor stăpâni 5 sau 6 luni Constan­tinopolul, nu vor accepta să-l predea şi, după cum profeţeşte Sf. Me­todie, vor pune în mişcare multe state din Europa Occidentală şi vor invada Asia Mică. Iar multe armate vor fi conduse în mijlocul teri­toriului Greciei. În sfârşit 18 state se vor ciocni în Constantinopol. Căci va veni de la Apus Filip cel Mare cu 18 limbi şi se vor bate atât de mult şi cumplit încât va curge sângele ca pâraiele şi apa Bosforu­lui va fi ca sângele de roşie.

Atunci ruşii se vor retrage spre Palestina, unde după aceea, orga- nizându-se popoarele dimprejur, va începe războiul distrugându-se unele pe altele; ca să se adeverească, după cum s-a scris, profeţiile Vechiului Testament, precum vom arăta în continuare.


2 Ciocnire amplă în Palestina. Distrugerea Rusiei

Suntem datori să lămurim că distrugerea Rusiei şi ciocnirea armată din Palestina nu este aceeaşi cu lupta de la Armaghedon, a conflagraţiei mondiale de la sfârşit, când va fi desfiinţat statul lui Antihrist şi va urma triumful credincioşilor.

Iezechiel profeţeşte că puterile care se vor ciocni în Palestina, vor veni din „hotarele de la miazănoapte" (Iez. 38, 6), iar cele de la Armaghedon din „lumea întreagă" (Apoc. 16, 14), aşadar din toate părţile lumii, „şi i-a strâns la locul ce se cheamă în evreieşte Ar­maghedon" (Apoc. 16, 16). Vrednic de însemnat că Armaghedonul va fi în Palestina, în muntele Carmel şi consună cu a şaptea plagă din Apocalipsă.

Ce se profeţeşte aici este un conflict care are în frunte pe ruşi şi constituie urmarea luptei din Constantinopol. EI se alătură celui de-al treilca_război mondial, care va premerge în orice caz lui An­tihrist. Cu aceasta sunt de acord toate profeţiile, şi ale Sf. Părinţi şi ale Vechiului şi Noului Testament. Astfel, înaintemergătorii lui An­tihrist contribuie într-un mod inimaginabil la provocarea celui de-al treilea război mondial, precum şi a luptei de la Armaghedon. fiind­că astfel vor crede lui Antihrist mult mai uşor decât lui Dumnezeu.

Vom relata profeţia lui Iezechiel, aici existând în paralel profeţiile lui Isaia şi_ale Apocalipsei. Toate acestea petrecându-se după adu­narea evreilor din toate părţile lumii în Palestina. După cum este cu­noscut de la anul 70 d. Hr. abia în 1948 s-a constituit statul evreu în Palestina. „Aşa zice Domnul: Iată, Eu sunt împotriva ta, Gog, prinţul lui Rooșh... şi în anii de pe urmă vei veni în ţara izbăvită de sabie, ai cărei locuitori au fost adunaţi dintr-o mulţime de po­poare, în munţii lui Israel" (Iez. 38, 8). Profeţia vorbeşte clar pen­tru repatrierea evreilor în pământul strămoşesc. Şi profeţia continuă. (Evenimentele acestea au fost scrise amănunţit la Iezechiel capito­lele 31 şi 39). „Şi tu te vei ridica cum se ridică furtuna, şi te vei duce ca norul, ca să acoperi ţara, tu şi toată oastea ta şi multe popoare împreună cu tine... Şi vei pleca de la locul tău, din ho­tarele de la miazănoapte, tu şi multe popoare împreună cu tine, toţi călări pe cai, tabără mare şi oştire nenumărată, şi te vei împotrivi poporului Meu, împotriva lui Israel, ca un nor care aco­peră pământul" (Iez. 38, 9, 15-16). Descrierea este amănunţită, o armată foarte puternică, arme rapide ca norii, în mod evident avioa­nele şi rachetele, iar provenienţa din armata de la miazănoapte, „şi în ziua aceea când Gog va veni împotriva ţării lui Israel, zice Domnul Dumnezeu, mânia Mea se va aprinde pe faţa Mea... în ziua aceea va fi un mare cutremur în ţara lui Israel. Atunci vor tremura înaintea Mea peştii mărilor... “ (Iez. 38, 18-20). Aşadar se vor cutremura peştii mărilor, păsările cerului, animalele şi toate târâtoarele şi oamenii, iar stâncile se vor dărâma si toate casele: „şi se vor prăhuşi munţii, stâncile se vor dărâma şi toate zidurile vor cădea la pământ". (Eventual occidentalii vor ataca pe ruşi cu arme nucleare în care vor pieri şi aceia evident.) „Şi voi chema îm­potriva lui toată frica, zice Domnul; sabia fiecărui om va fi îm­potriva fratelui său. Şi-l voi pedepsi cu moarte şi vărsare de sân­ge; voi vărsa asupra lui şi taberelor lui şi asupra multor popoa­re care sunt cu el, ploaie potopitoare şi grindină de piatră, foc şi pucioasă... “ (Iez. 38, 21-22).

Rusii vor înfrunta acolo multe popoare cărora le vor produce multă frică. Până la urmă va fi distrusă de o ploaie de foc şi de grin­dină de piatră. Aşadar bombele nucleare care vor veni dinspre Occident sau alte feluri de arme. Mai mult, capitolul 39 de la Iezechiel descrie şi curăţirea pământului Palestinei de nenumăratele cada­vre ale ruşilor şi a celor dimpreună cu ei. În rezumat (Iez. 39, 11-16) avem: În ziua aceea voi da lui Gog loc de mormânt, în Israel, în va­lea trecătorilor (Abarim), la răsărit de Marea Moartă, acolo voi în­gropa pe Gog şi toată tabăra lui şi voi numi locul acela „valea tabe­rei lui Gog". Şapte luni îi va îngropa Israel ca să cureţe ţara, tot po­porul îi va îngropa...

Aceasta este în acord cu profeţia pentru sfârşitul ruşilor şi al treilea război mondial cu efecte distrugătoare în toate ţările lumii: Ame­rica, Rusia, Europa, fiindcă în acord cu alte profeţii „oraşele vor ajunge pustii" (profeţia Sf. Cosma al Etoliei) şi profeţia lui Isaia. Oamenii vor fugi în munţi unde mai uşor se vor putea mântui.

„Şi a ars din pământ a treia parte, şi a ars din copaci a treia parte, iar iarba verde a ars de tot“ (Apoc. 8, 7)


3. Evenimentele premergătoare lui Antihrist. Şapte peceţi şi şapte trâmbiţe.

Apcalipsa este prin excelenţă cartea care ne descrie amănunţit atât evenimentele cosmice care vor premerge, cât şi evenimentele care vor urma arătării lui Antihrist. Evenimentele acestea nu sunt alegorice, ci reale.???

Deci cele șapte peceţi sunt pedepse pedagogice prin care Dumne­zeu întăreşte propovăduirea Evangheliei până la sfârşitul veacurilor. Astfel prima pecete reprezintă întreaga predică a Evangheliei până la sfârşitul lumii, a doua pecete toate războaiele, a treia pecete foametele (vezi Apoc. 6, 1-17).

Conţinutul peceţii a şaptea este alcătuit dintr-un şir de şapte trâmbiţe, din care şase reprezintă venirea plăgilor, mult mai grele şi mai groaznice decât cele descrise în cele şase peceţi.

Aşadar sunt expuse ca o măsură pedagogică către omenirea necredincioasă, mai drastice decât primele, pentru ca să îndrepte pe omul abătut spre pocăinţă şi mântuire. Pe scurt conţinutul celor şapte trâmbiţe, care sunt descrise admirabil în Apocalipsa în cap. 8, este următorul:

La prima trâmbiţă este descrisă arderea a o treime din pământ, a o treime din copaci, şi iarba verde a ars-o de tot. „Şi a ars din pă­mânt a treia parte, şi a ars din copaci a treia parte, iar iarba ver­de a ars-o de tot" (Apoc. 8, 7).

Conţinutul profetic şi de avertisment al primei trâmbiţe se împlineşte exact cu incendierea catastrofală a lumii, a pădurilor şi îndeosebi în ţara noastră (Grecia). Şi astfel şi profeţia Sf. Cosma al Etoliei este în deplin acord cu Apocalipsa, dar şi confirmată. Oame­nii vor sărăci fiindcă nu vor avea dragoste de natură. Într-adevăr, nu ne simţim mai săraci în oraşele superaglomerate fără verdeaţă?

La a doua trâmbiţă este descrisă contaminarea a o treime din mări, a o treime din peşti şi a o treime din corăbiile de pe mare (Apoc. 8, 8-9). După cum ne este cunoscut, evenimentele descrise corespund realităţilor de astăzi, precum este recunoscută contamina­rea mărilor, distrugerea peştilor şi descompunerea navelor, urmare a crizei navale mondiale. Dezastrul, aici ca şi la prima trâmbiţă, nu este integral, fiindcă are un caracter curat pedagogic.

La a treia trâmbiţă este descrisă contaminarea a o treime din râ­uri şi ape, de steaua Absintos, şi moartea multor oameni ca urmare a acestei contaminări. Toţi suferim zbuciumul, dar şi contaminarea peste măsură de la Cemobâl, care în ucraineană înseamnă Absintos. Aşadar, contaminarea radioactivă de la Cemobâl este conţinutul ce­lei de a treia trâmbiţe. „Şi a treia parte din ape s-a făcut ca peli- nul“ (Apoc. 8, 11).

La a patra trâmbiţă este descrisă micşorarea luminii soarelui, a lunii şi a stelelor cu o treime. În ajunul acestui fenomen ne aflăm noi astăzi. Chiar dacă se va provoca parţial... dar eclipsa aceasta a soa­relui şi a lunii nu putem s-o prognozăm. Un neobişnuit incendiu, un vulcan, o explozie nucleară, timpul va decide. La sfârşitul celei de a patra trâmbiţe avem trei vai-uri de atenţionare, care prevestesc mari dezastre (Apoc. 8, 12-l3).

La a cincea trâmbiţă ne este descrisă încordarea suferinţei şi suferinţa unui înfricoşător război (sigur cel de-al treilea război mon­dial), când oamenii vor chema moartea. O insuportabilă tristeţe şi pornire către sinucidere a ateilor, care au crezut în predica prefăcut pacificatoare a înaintemergătorilor lui Antihrist. Duhul nimicirii (al pustiirii) va stăpâni cinci luni pe Pământ (Apoc. 9, 1-12).

La a şasea trâmbiţă este descris dezastrul şi catastrofa războiu­lui. Două sute de mii de ostaşi vor lua parte la această acţiune. Vor fi omorâţi o treime din oameni. Acestea se vor petrece în timpul războ­iului celui mare care va dura 5 luni. Sigur se vor folosi armele nucle­are. „De aceste trei plăgi: de focul şi de fumul şi de pucioasă, care iese din gura lor, a fost ucisă a treia parte din oameni” (Apoc. 9, 18). Va urma predica celor doi profeţi timp de 42 de luni, moartea acestora, un cutremur, spaimă, pocăinţa multora (Apoc. 1-14).

Va urma a şaptea trâmbiţă, care prevesteşte calamităţi, tunete, cutremure, grindină nemaivăzută. Fenomene asemănătoare cu aces­tea s-au arătat în muntele Sinai cu arătarea lui Dumnezeu. Antihrist vine. Se va prezenta ca Dumnezeu. Va stăpâni toate statele. Ruşii vor fi biruiţi de restul statelor în al treilea război mondial la sfârşit. Războiul este a şasea trâmbiţă. Antihrist se va înălţa în Ierusalim şi va împărţi oamenilor, timp de trei ani şi jumătate bunuri materiale în America. Războiul acesta va afecta cel mai mult statele europene şi în principal Rusia. Oamenii se vor ştampila pe frunte sau pe mâna dreaptă pentru ca să-şi procure cele necesare traiului. „Încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei” (Apoc. 13, 17). După această perioadă Anti­hrist îşi va arăta inumana sa faţă.


4. Evenimentele care urmează - venirii lui Antihrist

Cele şapte cupe.


Cele şapte cupe sunt şapte plăgi, aşadar ultimele şapte pedepse ale lui Dumnezeu împotriva omenirii care, cu puţine excepţii (cei care nu vor primi semnul), va fi subjugată de Antihrist

Plăgile acestea nu vor lovi o treime, ci întreaga omenire. Oamenii în loc să se pocăiască hulesc şi se întăresc în hule şi mai mult

Prima cupă: „şi o bubă rea şi ucigătoare s-a ivit pe oamenii care aveau semnul fiarei şi care se închinau chipului fiarei...” (Apoc. 16, 2). După cum au anunţat specialiştii care au pregătit Fiara de la Bruxelles, ştampila va fi făcută prin ardere cu raze laser, produ­cătoare de cancer; şi vor fi implantaţi mici emiţători în gura noastră (pe mâna dreaptă sau pe frunte).???

A doua cupă: O molimă generală peste toate mările. (în mod evident radioactivitatea sau substanţe chimice foarte pu­ternice).

A treia cupă: O molimă generală a apelor, râurilor şi izvoarelor. Dovada însetării a început. Apa nu se poate bea.

A patra cupă: O ardere nesuferită va arde complet pe oameni. Oamenii vor huli pe Dumnezeu şi nu se vor pocăi. „Şi oamenii au fost dogorâţi cu mare arşiţă” (Apoc. 16)

A cincea cupă: Cupa mâniei lui Dumnezeu se goleşte „pe sca­unul fiarei”. Scaunul lui Antihrist scârţâie. Şi toţi oamenii şi-au muşcat limbile de durere din pricina durerilor şi a bubelor lor, dar nu s-au pocăit, ci au hulit pe Dumnezeu.

A şasea cupă: Râul Eufrat a secat. O secetă nemaivăzută a nă­vălit „şi apele lui au secat, ca să fie gătită calea împăraţilor de la Răsăritul Soarelui” (Apoc. 16, 12).

Eufratul va deveni bulevard, pe unde uşor vor traversa armatele din Răsărit (Japonia şi China???), ameninţând statul lui Antihrist. Deci Antihrist este ameninţat şi începe să se organizeze spre Armaghedon pentru confruntarea finală, care va însemna şi sfârşitul lui (Apoc. 16, 12-16). Şi a chemat toate statele, care într-un fel sau altul l-au as­cultat, şi s-au strâns toţi pe muntele Carmel la Armaghedon, pentru respingerea invadatorilor. „Şi i-au strâns la locul ce se cheamă în evreieşte Armaghedon“ (Apoc. 16, 16).

A şaptea cupă: Tunete, vuiet, cutremur mare, aşa cum nu a mai fost pe Pământ. Cetatea, centrul lui Antihrist, s-a rupt în trei părţi şi cetăţile neamurilor s-au prăbuşit. „Şi toate insulele pieriră şi munţii nu se mai aflară“ (Apoc. 16, 20).

Au dispărut insulele şi munţii. Antihrist va fi înfrânt. Aici se rela­tează despre războiul mondial pârjolitor.



5. Când va începe războiul cel mare?


Cea mai fierbinte şi interesantă întrebare pentru mulţi este, sigur, când va începe războiul cel mare, cel pe care noi îl aşteptăm, al trei­lea război mondial.

Deşi în Sf. Scriptură nu este fixată data, există profeţii ale Sf. Părinţi care ne pun în ispita de a relata şi a corela elementele existen­te şi „semnele" vremii, pentru ca să facem cel puţin un calcul, care nu reduce cu nimic incertitudinea cititorului.

Este inutil să spunem că, oricâte calcule s-au făcut, rămâne esenţială datarea de la profetul Daniel. Nu putem condamna pe ni- ciunul din cei care au încercat să facă aceste calcule, dar este pre­ferabil ca să se asculte avertismentul: „pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia lui Dumnezeu"; chiar şi cu o cronologie greşită, decât să nu ascultam nimic şi să fim indiferenţi faţă de evenimentele ce vor veni. Important de reţinut este că evenimentele acestea, în sine, nu se schimbă. Ele vor veni negreşit. Toate profeţiile se vor împlini la vremea lor.

Există o profeţie a cuviosului Nil, care a sihăstrit în muntele Athos înainte de anul 1600. Cuviosul Nil profeţeşte că „pe la anul 1900 mergând spre jumătatea mileniului al optulea de la face­rea lumii, acesta se va schimba şi se va face de nerecunoscut...“ De asemenea există profeţia cuviosului Nil, care zice că „după 1913 trecând 79 de ani se vor săvârşi cele mai mari rele, înaintea veni­rii lui Antihrist, ani de la facerea lumii 7500...“

Şi în vedenia Sf. Nifon se relatează că Dumnezeu răsfoind car­tea veacurilor omenirii, S-a oprit şi şi-a acoperit faţa cu mâna şi a zis cu mâhnire: „Voi curma la mijloc veacul acesta“, adică veacul cel care este plin de păcate şi semnificând 7500. Există multe astfel de mărturii.

Sf. Cosma al Etoliei relatează despre războiul cel mare: „Va în­ceta veacul al optulea când vor fi acestea”, adică la jumătatea din­tre 7000 şi 8000. El a zis că războiul va veni când vor coincide două sărbători împreună.

Într-adevăr în 1912 Paştele a coincis cu sărbătoarea Bunei vestiri, iar Epirul a fost eliberat.


Există şi altă profeţie a sfanţului, care relatează evident despre războiul general pentru care sunt consacrate multe profeţii. „Când vor coincide două veri şi două sărbători împreună“. Aşadar, când după o perioadă de secetă va urma sărbătoarea Paştelui şi a Bunei-vestiri. Astfel sărbătorirea împreună a coincis în 1991.

Dacă, aşadar, presupunem că datele puteau mijloci, greşim, indi­ferent cât de puţin, pentru mijlocul acestor veacuri; atunci este justi­ficată reţinerea cuiva, faţă de data realizării evenimentelor care s-au profeţit.

Dară cunoaştem că anul 5508 este data naşterii lui Iisus, atunci 1992 va fi anul pe care-l căutăm. Fiindcă 5508 (de la facerea lumii până la naşterea lui Iisus) + 1992 = 7500.

Este inutil să subliniem că anului 1992 i se face reclamă, dintr-o pură întâmplare, stranie (?), ca fiind începutul unei noi ere.

Noi strigăm ca să nu ne pregătim pentru unificarea lumii, aşa cum era înainte de tumul Babel.

Unificarea acestei lumi este o unificare sub aspectul păcii, dar în realitate ea pregăteşte o înrobire permanentă, o dictatură mondiă nemaivăzută, fiindcă va încerca ca să niveleze dreptul naţional al fiecărui popor, şi încet popoarele vor fi asimilate în creuzetul internaţionalismului sub conducerea dezgustătorului Antihrist. Ce nu a izbutit Hitler prin arme, înaintemergătorii lui Antihrist reuşesc cu alte arme: banii, diplomaţia, masoneria, şantajul, înrobirea spiri­tuală. Iată începutul îngrozirilor. Aşadar, susţinem că războaiele ine­vitabile din vremea noastră sunt o nouă faţă a răului ce duce la sub­jugarea şi înrobirea noastră în ghearele lui Antihrist în 1992. Aces­ta este înţelesul mai adânc al unificării popoarelor din zilele noas­tre. Este un răzhoi european fără vărsare de sânge. Şi după cum cei înfrânţi într-un război capitulează fără condiţii în faţa învingătorului, astfel şi noi.semnăm în alb împotriva autonomiei noastre spirituale.

Lăsând la o parte problema numerelor, să încercăm o apropiere a evenimentelor care ne avertizează şi au mai rămas de împlinit. În acestă chestiune avem conducător totdeauna profeţiile Sf. Părinţi şi cele din Sf. Scriptură. Că toate profeţiile sunt de acord că ne aflăm în ajunul unui nou război european - mondial. Şi astfel, după cum am descris, în general, şi evenimentele relatate în Apocalipsă arată că sunt în acord cu această viziune; că_ne aflăm în ajunul celei de a patra trâmbiţe, care anunţă un război înfricoşător.


6. A doua venire a Domnului
Ultimul eveniment al evoluţiei omenirii va fi a doua venire a Dom­nului nostru Iisus Hristos, după cum ne asigura El însuşi. „Atunci vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori, cu putere multă şi cu slavă“ (Mc. 13,26). Şi va urma Judecata. „Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile şi-i va despărţi pe unii de alţii, precum des­parte pastorul oile de capre“ (Mt. 25, 32), şi păcătoşii vor urma ta­tălui lor diavolul, la osândă veşnică, iar drepţii la viaţă veşnică şi vor primi bunătăţile paradisului, care, după cum ne spune Sf. Ap. Pavel, sunt de nedescris, „cele ce ochiul n-a văzut şi urechea n-a auzit, şi la inima omului nu s-a suit, pe acestea le-a gătit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El“ (I Cor. 2, 9).

Ziua celei de a doua veniri rămâne necunoscută, fiindcă, după cum zice Domnul nostru Iisus Hristos „despre ziua aceea şi despre ceasul acela nimeni nu ştie, nici îngerii din cer, nici Fiul, ci numai Tatăl“ (Mc. 13,32).

Şi, în timp ce nu cunoaştem exact vremea celei de a doua veniri, Dumnezeu ne dă „semne“ care ne avertizează când s-a împlinit vremea. Şi după cum de la frunzele smochinului cunoaştem că primă­vara s-a apropiat, astfel şi din diferitele semne cei credincioşi sunt avertizaţi pentru evenimentele care vor veni, zice Domnul. Nu vor relata aici semnele care ne avertizează, care vor premerge celei de a doua veniri a Domnului, pentru că le-am dezbătut pe larg în capi­tolele anterioare. Aici dorim să notăm, că creştinul nu trebuie să fie absolut sigur pentru ziua împlinirii unei profeţii, şi cu atât mai mult pentru ziua celei de a doua veniri a Domnului, care va veni „ca un fur noaptea“ (I Tes. 5, 2). Împlinirea profeţiilor seamănă cu ziua morţii noastre. În timp ce moartea fiecăruia este un lucru cert, ziua morţii rămâne neştiută până când se împlineşte. Aceasta trebuie să reţinem că nu cunoaştem dinainte, cu exactitate, toate evenimentele care se vor petrece. Ceva analog răspunde Iisus ucenicilor Săi, care doreau să ştie când va fi restaurată împărăţia lui Israel. „Nu este al vostru a şti anii sau vremile pe care Tatăl Ie-a pus în stăpânirea Sa“ (Fapt. 1, 7).

Aşadar, pe creştinul credincios nu trebuie să-l intereseze atât ziua exactă a împlinirii evenimentelor care vor veni, cât însăşi evenimen­tele în sine. Iar aceste evenimente viitoare au fost profeţite, după cum zice clar Domnul. „Dar voi luaţi seama. Iată dinainte v-am spus vouă toate“ (Mc. 13, 23). Astfel la a doua venire a Domnului se vor întâmpla următoarele evenimente importante:

1) prefacerea universului (II Pt. 5-7; 10-13).

2) învierea morţilor (In. 6, 39, 40, “, 54).

3) prefacerea celor în viaţă (I Cor. 15, 51-52).

4) răpirea credincioşilor în cer pentru întâmpinarea Domnului (I Tes. 4, 15-17).

5) Judecata de obşte şi răsplătirea fiecăruia după faptele lui (Mt. 23,31-46).

De asemenea, în timpul celei de a doua veniri, înaintea arătării Domnului, se va arăta pe cer semnul Fiului Omului. „Atunci se va arăta pe cer semnul Fiului Omului şi vor plânge toate neamurile pământului şi vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere şi cu slavă multă“ (Mt. 24, 30),

Aşadar soarele şi luna se vor întuneca, stelele vor pieri de pe cer, universul se va desface şi se va înfăţişa un cer nou şi un pământ nou. Învierea tuturor din morţi, trupurile fiind nemuritoare. Cu toate aces­tea, în timpul celei de a doua veniri vor exista şi vii. Şi aceştia, zice Sf. Ap. Pavel, îşi vor schimba trupurile, care vor deveni nemuritoa­re. Astfel toţi cei credincioşi dintre cei vii cu cei credincioşi care au înviat vor fi răpiţi pentru a întâmpina pe Domnul în văzduh. Se va arăta semnul crucii, după cum spun Sf. Părinţi şi va urma Judecata oamenilor şi rânduirea lor la osândă veşnică sau la fericire veşnică, după faptele pe care le-a făcut fiecare cât a trăit.

A doua venire a Domnului pentru creştinul credincios este ziua bucuriei, a fericirii şi a veseliei, pentru că ziua aceasta înseamnă sfârşitul mâhnirilor, viaţa veşnică, fericire, dreptate.

Atunci credinciosul creştin va primi cununa slavei, aşadar răspla­ta veşnică pentru lupta dreaptă pe care a dus-o aici pe Pământ, după cum zice Apostolul neamurilor, Pavel. „Lupta cea bună m-am lup­tat, călătoria am săvârşit, credinţa am păzit. De acum ni s-a gă­tit cununa dreptăţii, pe care Domnul îmi va da-o în ziua aceea, El, Dreptul Judecător, şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce au iubit arătarea Lui“ (II Tim. 4, 7-8).



Epilog la cartea I


După cum constatăm, iubiţi cititori, nu avem nici o scuză ca să umblăm orbi. Dumnezeu, prin sfinţi şi prin Domnul nostru Iisus Hristos, ne-a descoperit toate greutăţile şi războaiele, urmări­le nepocăinţei noastre, precum şi cursele care ne aşteaptă. În mod sigur milioane de creştini dinaintea noastră au crezut în cuvintele profeţilor că s-au mântuit. Noi privim la confirmarea lor până as­tăzi, căci speranţele tuturor acestora nu au fost zadarnice. Purtătorii de Dumnezeu, profeţii au arătat şi au fixat drumul pe care trebuie să meargă, de fapt, creştinul. Şi după cum şoferul înţelept nu este in­diferent faţă de semnele de circulaţie pe care le întâlneşte în drumul său, care au fost aşezate pentru siguranţa sa, tot aşa şi noi, credin­cioşii creştini, nu trebuie ca să trecem nepăsători pe lângă profeţiile ce s-au dat pentru mântuirea noastră.

După cum se vede clar, toate profeţiile afirmă laolaltă că intrăm într-o perioadă de războaie şi de greutăţi care prevestesc venirea lui Antihrist. Toate acestea nu trebuie ca să ne deznădăjduiască, ci, dim­potrivă, să ne înarmeze cu curaj şi combativitate, fiindcă ne spune Sf. Ap. Pavel, „pătimirile vremurilor de acum nu sunt vrednice de mărirea care ni se va descoperi” (Rom. 8, 18).

Şi, dacă încă au loc în zilele noastre toate acestea, nu suspinăm înaintea lui Dumnezeu că suntem nedreptăţiţi. Nu căutăm să urmăm milioanelor de creştini martirizaţi pentru credinţă. Şi astfel de mul­te ori creştinul fără durere şi fără primejdii nu vrea să se îndrepte spre mântuire. Suntem datori să mărturisim că traversăm o perioadă de delăsare şi nepăsare religioasă. Un singur lucru ne mai rămâne - pocăinţa sinceră şi încrederea în Dumnezeu. Fiindcă, după cum ne asigură însuşi Domnul, „cerul şi pământul vor trece, dar cuvinte­le Mele nu vor trece” (Mt. 24, 35).






CARTEA a II-a


NU VĂ LEPĂDAŢI DE HRISTOS; NU VĂ ÎNSEMNAŢI CU 666 - adica nu acceptați nici un fel de păgânisme de nicaieri și de la nimeni sub nici un motiv, nu vă vindeți credința.


Cuvânt înainte

Vremea instaurării guvernământului mondial şi a instalării lui Antihrist s-a apropiat.

Creştini! luaţi aminte să nu vă amăgească careva cu profeţii şi false minuni şi să primiţi semnul diavolului 666, care înseamnă le­pădarea de Hristos şi de botez şi unirea cu Satan. Iar unul din sem­nele purtătoare ale numărului fiarei 666 este şi sistemul de codifica­re prin linii care astăzi se poate vedea pe mai toate produsele ce vin din Occident.???

Noi ne facem datoria de creştini dezvăluind şi credincioşilor ro­mâni planurile diabolice ce s-au pus în mişcare la nivel mondial prin cooperarea a zeci de mii de organizaţii şi instituţii, conduse din umbră de francmasonerie.

Iată, vine vremea când va trebui să ne luptăm nu atât cu oamenii, cât mai ales cu diavolii, care se vor arunca cu multă mânie asupra oamenilor obligându-i să primească semnul fiarei. 
                                                                                                           Ianuarie 1993



Prolog

Vremea greutăţilor şi a instalării lui Antihrist este pe cale de a se împlini. .

Sistemul de guvernământ satanic 666 este gata să se impună. Noi, grecii, fiind un popor ortodox, avem obligaţia să luptăm împo­triva lui, şi să ne informăm conaţionalii noştri, pentru ca să nu se în­semneze cu 666, ca nu cumva însemnându-se să atragă asupra lor ur­gia lui Dumnezeu, Care să-i arunce în focul cel veşnic.

                                                                                          Marias I. Antonopoulus



Sosirea evenimentelor

Pământul acesta, operă şi capodoperă a Marelui Creator - Dum­nezeu va fi distrus. Căci s-a apropiat vremea sfârşitului şi va tre­bui să se distrugă această lume, în care se petrec atâtea fapte groaz­nice - războaie, vărsări de sânge, foamete, cutremure -, şi să se cre­eze un pământ nou şi un cer nou (II Pt. 3, 10-l3).

Două sunt faptele cutremurătoare care vor veni în lume:

1.Războiul elino-turcesc (creştino-arab) cel care va pune capăt conflagraţiei mondiale;

2. A doua venire a Domnului.

Războiul acesta distrugător, cum nu a mai fost vreodată, va pre­ceda sfârşitul veacurilor. Sfinţii Părinţi şi profeţi ai Bisericii, cum ar fi Sf. Metodie, Cosma al Etoliei, Agatanghel şi alţii vorbesc despre acest război.

După aceasta va fi pace. Se va recunoaşte sediul Ortodoxiei în Constantinopol şi multe popoare păgâne care trăiesc astăzi departe de Dumnezeu se vor întoarce spre adevăratul Dumnezeu şi vor ade­ra la Ortodoxie, care literalmente va străluci; şi o vor cinsti, şi se vor boteza milioane de oameni din Asia, Rusia, Africa şi alte neamuri.

Toate acestea se vor arăta ca să mântuiască milostivul Dumnezeu pe oameni şi să-i aducă pe calea dumnezeiască, să-i apere de Anti­hrist care foarte curând, împotriva acestora, va instaura dictatura sa mondială. 
 

A doua venire a Domnului.
Al doilea eveniment semnificativ din lume va fi a doua venire a Domnului nostru Iisus Hristos.

Despre data când anume se va întâmpla a doua venire a Domnu­lui nostru Iisus Hristos, Sf. Ap. Petru zice: „Iar ziua Domnului va veni ca un fur, când cerurile vor pieri cu vuiet mare, stihiile, ar­zând, se vor desface şi pământul şi lucrurile de pe el se vor mis- tui“ (II Pt. 3,10). Va veni, zice Petru, ca un fur noaptea şi cerurile se vor desface şi lucrurile de pe el vor pieri. Când a fost întrebat Dom­nul de ucenicii Lui când va fi a doua venire a Sa, a răspuns: „Veni­rea Mea va fi cunoscută după semne".

A. Când mlădiţa smochinului se face fragedă şi odrăsleşte frun­ze, cunoaşteţi că vara este aproape (Mt. 24, 32). La fel nu va trece generaţia acesta şi veţi înţelege reînfiinţarea statului Israel, care la anul 70 d.Hr. a fost distrus de romani, odată cu distrugerea templu­lui. Catastrofa aceasta a lui Israel a fost proorocită de profeţii Miheia (3, 12) şi Iezechiel.

Profetul Amos mărturiseşte pentru ridicarea vechiului stat a lui David. Vedeţi, evreii din întreaga diasporă, din America, Rusia şi alte state, s-au adunat în Israel şi pe 14 mai 1948 au înfiinţat statul Israel.

De atunci nu încetează întinderea politică la periferia Libanului, Palestinei, Siriei, prin consolidarea şi întinderea statului lor, care v-a dăinui aşa până la a doua venire a Domnului nostru Iisus Hristos. Şi astfel s-a împlinit unul din semne.

B. Decăderea clerului: Sf. Cosma al Etoliei scrie: „clericii vre­murilor de pe urmă vor fi răi şi necredincioşi". Sf. Chiril zice: „se vor certa episcopii între ei şi preoţii între ei". Ura şi decăderea clericilor va fi atât de mare, încât numai foarte puţini dintre preoţi vor păstra neveştejită credinţa lor; iar credincioşii vor fugi kilometri ca să întâlnească un preot bun. Cei mai mulţi vor cădea sau cu trupul sau din cauza banilor şi atunci se vor certa mulţi unii cu alţii.

Fiind dezlegat, Lucifer va lupta cu ură împotriva conducătorilor Bisericilor; va semăna discordia necredincioşilor contra acestora, şi astfel Lucifer se va interesa numai pentru afirmarea celor lumeşti, a lăcomiei celor iubitori de avere, a luxului şi a disputelor neîncetate.

Acestea toate nu trebuie să-i deznădăjduiască pe creştini, ci să-i întărească şi să-şi asume obligaţia informării tuturor oamenilor din jurul lor, pentru ca să-i ferească a se însemna cu semnul lui Anti­hrist. Sf. Cosma al Etoliei scrie: „în zilele cele din urmă având ne­voie de apostoli, apostoli vor fi toţi“.

Adevăraţii apostoli se vor cunoaşte după fapte şi după cunoştinţele lor, pentru că cel sfătuit de prea puţinii clerici rămaşi va putea cu greu să nu se însemneze, fiindcă cei mai mulţi dintre aceştia vor ade­ra la Antihrist şi vor lupta cu puterea Satanei şi cu mânie împotriva creştinilor care nu se vor însemna; mulţi vor trăda şi se vor lepăda de credinţa dreaptă. Aşadar, creştini, când veţi auzi pe preoţi că mărtu­risesc cu indiferenţă despre 666, să ştiţi că aceştia vor pomi cu Anti­hrist şi vă vor prigoni cu multă mânie. Atunci să nu primeşti sfat de la un astfel de diacon, preot sau arhiereu care îţi va zice să primeşti semnul cu 666. Unii ca aceştia te vor îndruma spre osânda veşnică, şi nu vor mai lucra în numele lui Dumnezeu, ci vor fi reprezentanţi ai Satanei.

Cea mai mare şi omorâtoare de suflet lucrare pentru creştini va fi însemnarea cu semnul lui Antihrist 666 sau cu sistemul de codificare prin linii. După însemnare nu va mai fi mântuire pentru creştin. Să fii recunoscător prietenului tău sau vecinului tău sau călăuză altei per­soane căreia tu să-i zici ca să nu se însemneze, fiindcă cel care face aceasta nu va fi un om simplu, ci apostol şi mărturisitor al Domnu­lui nostru Iisus Hristos.

Hristos are grijă de mântuirea şi informarea creştinilor prin mo­bilizatorii Bisericii Lui, dotaţi cu vocaţie de sus. Mobilizatorii Bise­ricii lui Hristos sunt cei aleşi prin credinţă şi înţelepciune, care vor ajuta spre informarea şi protejarea creştinilor, de a nu se însemna cu semnul diavolului 666. A nega că acest semn există înseamnă a nega existenţa diavolului şi a planurilor sale. A refuza primirea semnu­lui 666 înseamnă a-ţi păstra credinţa şi botezul tău; aceasta presupu­ne mărturisirea lui Hristos, care a zis: „Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi şi Eu pentru el înaintea Ta­tălui Meu care este în ceruri“ (Mt. 10, 32). Refuzul însemnării cu 666 constituie cea mai mare mărturisire şi deschide larg porţile raiu­lui. Se va face, aşadar, sfânt şi moştenitor al împărăţiei cerurilor, iar dacă se lasă convins şi-l va primi, se va osândi împreună cu diavolul în munca veşnică. Prin refuzul semnului diavolului 666 omul se desparte de Satana şi se uneşte cu Hristos, şi-L mărturiseşte pe Acesta, facându-se fiu şi moştenitor al lui Dumnezeu.

C. Vor cunoaşte binele toţi cei ce fac răul: în vremurile de apoi Dumnezeu Cel multmilostiv şi drept va lumina pe toţi (Ioil 3, 1-5): „Dar după aceea, vărsa-voi Duhul Meu peste tot trupul, şi fiii şi fiicele voastre vor profeţi, bătrânii voştri visuri vor visa, iar tine­rii voştri vedenii vor vedea“. Va deschide minţile noastre şi le va lumina, multmilostivul Dumnezeu, cu puterea de deosebire a sem­nelor, astfel încât să nu greşim, ca nu cumva sa ne însemnăm cu semnul lui Antihrist 666.

Atunci cei care au rămas statornici în credinţă vor fi mobiliza­torii Bisericii lui Hristos. Şi se va propovădui această Evanghelie a împărăţiei în toată lumea spre mărturie la toate neamurile şi atunci „va veni sfârşitul", zice Hristos (Mt. 24, 14).

Toate acestea alcătuiesc semnele venirii Domnului nostru Iisus Hristos şi sunt descoperite pentru mântuirea credincioşilor Lui; ele îi luminează pentru ca să fie pregătiţi duhovniceşte pentru apariţia dictaturii mondiale a lui 666.

D. Apostazia omului.
În zilele cele de pe urmă omul va ajunge la culmea nedreptăţii şi stricăciunii. Furia, invidia, clevetirea, nebunia, nerecunoştinţa, trufia şi mândria, cruzimea, nedreptatea şi înşelătoria vor fi fără precedent. Ateismul, blasfemia, abrogarea rânduielilor creştine vor fi trăsătu­ra vremurilor celor de pe urmă. Curvia, preacurvia, traficul de car­ne vie, jaful, intrigile, asasinatele, drogarea, otrăvirea, magia neagră vor triumfa zilnic. Familiile neîncetat se vor dezbina şi viaţa va de­veni insuportabilă. Aşadar în zilele cele de pe urmă lumea va ajun­ge în decăderea aceea în care ajunseseră oamenii pe vremea lui Noe. Aşa cum atunci erau indiferenţi pentru credinţa cea către Dumnezeu, tot aşa şi astăzi oamenii nu cred şi iau în râs Biserica şi pe Hristos. După cum atunci potopul a venit pe neaşteptate şi fără de veste şi i-a înecat, tot aşa pe neaşteptate şi fără de veste va fi şi a doua veni­re a Domnului.

Sf. Ap. Pavel zice că: „Ziua Domnului nu va sosi până ce mai înainte nu va veni lepădarea de credinţă şi nu se va da pe faţă omul nelegiuirii, fiul pierzării”. Şi în continuare: „pentru că tai­na fărădelegii se şi lucrează, până cel care o împiedică acum va fi dat la o parte. Şi atunci se va arăta cel fără de lege pe care Domnul Iisus îl va ucide cu suflarea gurii Sale, şi-l va nimici cu strălucirea venirii Sale” (II Tes. 2, 3-8). Aşadar apostazia va fi un semn al venirii Domnului nostru, când atâtea au atins culmea în zi­lele noastre.

E. Ştiinţa şi turismul.
În zilele noastre cunoaşterea a ajuns la culmea înfloririi ei. Civilizaţia tehnică, cu succesele ei uimitoare şi rapide, depăşeşte ori­ce precedent în realizările omului. Zilnic se descoperă noi tehnici şi mijloace tehnico-ştiinţifice, de comunicaţie, de locuit, de distracţie, de călătorie şi de interes general care duc spre cele mai bune vârfuri ale vieţii materiale.

Dezvoltarea înfricoşătoarelor tehnologii au ajuns în situaţia de a înlocui puterile omului cu calculatoarele, astfel încât să scoată din uz mintea omenească.

Turismul, de asemenea, a ajuns la culmea înfloririi. Oamenii de pe toate continentele şi de toate vârstele călătoresc de la un capăt la altul al Pământului. Avioanele au apropiat continentele prin reduce­rea timpului de călătorie. Dumnezeu zice lui Daniel: „Iar tu Dani­ele, ţine ascunse cuvintele şi pecetluieşte cartea până la sfârşitul vremii. Mulţi vor cerceta-o cu de-amănuntul şi va creşte ştiinţa“ (Daniel 12, 4).

Aşadar ştiinţa şi turismul sunt semne ale vremurilor celor de pe urmă.

F. Alte semne ale venirii lui Hristos vor fi cutremurele şi foametea.

Se vor întâmpla cutremure numeroase şi puternice la interva­le mici mai înainte de sfârşitul lumii, care vor constitui începutul chinurilor. Aceea zice Domnul Atotţiitorul că „o singură dată am mântuit cerul şi pământul şi uscatul şi împreună toate neamu- rile“ şi au ajuns alese toate neamurile şi au umplut locuinţa slavei acesteia. Vezi şi aceasta: „Munţii se cutremură înaintea Lui, şi co­linele se fac una cu pământul; pământul se zbuciumă în faţa Lui, lumea şi toţi cei ce locuiesc în ea“ (Naum 1, 5).

După toate acestea va predomina în lume o continuă incertitudi­ne, tulburare, clocotire şi o continuă şi zilnică chinuire. Universul va arăta ca un vas incendiat pregătit să fie distrus.

De asemenea va veni în lume foamete mare. „Foamete mare va fi în toată lumea“. Vezi astăzi la popoarele subdezvoltate din Africa, Etiopia ş.a. care au căzut cumplit sub spectrul foamei. S-a constatat în mod oficial că mor de foame şi de diferite boli contagioase - ho­leră, tifos, ciumă ş.a. - anual circa 5 milioane de oameni. Cele mai multe state de pe Pământ sărăcesc şi foametea în zilele cele de pe urmă va spori neîncetat.


BOLILE. În zilele cele de pe urmă vor spori înbolnăvirile. Can­cerul care biciuieşte omenirea şi literalmente decimează neamul omenesc va spori în vremea aceea. Cei care au fost atacaţi de radi­oactivitate (Cemobâl) în aprilie 1986 vor muri negreşit de cancer.

De remarcat că Rusia, Franţa şi altele, au spus că Cemobâl a con­stituit a treia trâmbiţă din Apocalipsă. „Şi a trâmbiţat al treilea în­ger şi a căzut din cer o stea uriaşă arzând ca o făclie, şi a căzut peste a treia parte din râuri şi peste izvoarele apelor şi nume­le stelei se va chema Absintos. Şi a treia parte din ape s-a făcut ca pelinul şi mulţi dintre oameni au murit din pricina apelor, şi pentru că se făcuse amară“ (Apoc. 8, 10-11). Absintos înseamnă amar şi Cemobâl înseamnă rană amară - a treia trâmbiţă.

Boala SIDA. Sindromul imuno deficitar dobândit va fi noul bici al omenirii. Are o înspăimântătoare transmisibilitate şi Consi­liul Mondial al Sănătăţii zice că în 5 ani se vor îmbolnăvi şi muri 100 000 000 de oameni. Boala aceasta pare a fi calul galben-vânăt. „Şi când s-a desfăcut pecetea a patra, am auzit glasul fiinţei a patra, zicând: Vino şi vezi. Şi m-am uitat şi iată un cal galben-vânăt şi cel care şedea pe el era Moartea; şi iadul se ţinea după el; şi li s-a dat lor putere peste a patra parte a pământului ca să ucidă cu sabie şi cu foamete, şi cu moarte şi cu fiarele de pe Pământ" (Apoc. 6, 7-9).

Culoarea galben-vânăt este culoarea îmbolnăvirii de moarte şi ea se observă la cei bolnavi de SIDA. În zilele cele de pe urmă bo­lile contagioase se vor înmulţi, de asemenea morţile neaşteptate, afecţiunile cardiace, accidentele de circulaţie şi într-un cuvânt populaţia va fi decimată continuu. Decimarea populaţiei nu va tre­bui să ne uimească şi să ne afecteze pe noi creştinii. Va fi purtarea de grijă a lui Dumnezeu, Care îngrijeşte de sufletul omului ca să nu pia­ră. Vor fi omorâţi cei care refuză să se însemneze cu semnul lui An­tihrist, îngrijindu-se de cele ale lui Dumnezeu pentru sufletul lor - ffiindcă după însemnare nu există milă nici mântuire evitând ast­fel condamnarea veşnică.

G. Persecutarea creştinilor.
Încă un semn al venirii lui Antihrist va fi persecutarea creştinilor. Vor fi votate legi anticreştine de cei care guvernează; conducăto­rii şi alte persoane influente ale politicii vor conduce prin activităţi anticreştine şi antibisericeşti. Lepădarea de Dumnezeu, anarhia, necredinţa, apostazia, vor conduce sistemele sociale şi vor îndruma cu meşteşug pe creştini în mizerie şi distrugere. Vezi existenţa acestor legi cum ar fi: legalizarea avorturilor, libertatea prozelitismului pentru iehovişti, violenţa şi pericolul instalării masonilor şi a nume­roaselor loje masonice, anularea arhivelor creştine, debusolarea ti­neretului, libertatea drogurilor, care deşi aparent sunt persecutate, cu toate acestea procesele sunt cumpărate cu bani şi astfel sunt scoşi curaţi cei care sunt de fapt vinovaţi.

„Şi atunci, zice Domnul, vă vor da pe voi spre asuprire şi vă vor ucide şi veţi fi urâţi de toate neamurile pentru numele Meu“ (Mt. 24, 9).

H. Semne distincte ale lui 666 în zilele noastre: Sf. Efrem Sirul profeţeşte că în vremurile cele de pe urmă toţi vor ţine semnul lui 666. Şi profeţia s-a împlinit. Toţi ţinem în mâinile noastre vederea prefăcută a permiselor OAS care poartă semnul lui Antihrist 666. De asemenea purtăm în mâinle noastre mărfuri şi produse însemnate cu sistemul liniar de codificare. Toţi purtăm asupra noastră bancnote de 5 000 de drahme cu semnul lui Antihrist 666 ascuns. Nu întâmplător chiar sub 666 este reprodusă biserica Sf. Apostoli din Calamos, care a fost distrusă din temelii de recentul cutremur din septembrie 1986 împreună cu multe altele.

Totuşi pentru noi apogeul îl reprezintă buletinele de identita­te. Noul buletin de identitate, care poartă numărul şi sistemul li­niat al lui Antihrist, va avea pe el fotografia şi semnătura noastră. Aşadar aici va fi dilema, fiindcă primirea constituie acceptarea şi recunoaşterea lui Antihrist fără cuvinte. Buletinul va fi indispensa­bil, fiindcă cu el vom putea cumpăra sau vinde în piaţă. Punerea pe acesta a numărului diavolului va fi păgubitoare şi omorâtoare a su­fletului creştinului; ea conţine o ofensă la adresa personalităţii, pre­cum şi reducerea libertăţii individuale. Refuzarea lui va fi necesară, imitând pe creştinii europeni - francezi, portughezi, suedezi, ger­mani -, care au refuzat şi nu au primit buletinele cu semnul lui Anti­hrist. (Această grijă trebuie s-o avem şi noi românii faţă de un astfel de buletin ce ni se pregăteşte deja - n.t.)

Sf. Efrem, Ipolit, Nil şi alţii zic că primirea semnului 666 înseam­nă negarea Domnului nostru Iisus Hristos, şi constituie îndepărta­rea de Dumnezeu. Constituie, de asemenea, nimicirea personalităţii şi distrugerea neamului prin cei care coordonează activitatea internaţională şi satanică a sioniştilor.

Aşadar, noi grecii, unde Dumnezeu ne-a aşezat ca să îndeplinim onorific rolul de promotor al ortodoxiei pe parcursul a aproape 2 000 de ani şi unde statul nostru a înviat credinţa în Hristos, prin credinţă şi sfinţenie, trebuie să ne arătăm deschizători de drumuri ai trădării lui Antihrist 666.

Vrednicul de ură şi satanicescul buletin cu sistemul liniat de co­dificare este dublu şi codifică datele de identitate ale fiecăruia, înca- drându-le cu numărul 666; de fapt codul liniat se foloseşte pentru ca să se poată permite citirea datelor cu ajutorul unui calculator, pre­cum şi memorarea lor, aşa încât să se poată verifica tot timpul orice persoană. Codul matricol unic de pe mână sau frunte va fi luminat cu o rază laser de unde datele vor fi transmise cu un dispozitiv opto­electronic spre calculator, după cum se întâmplă în America pe mi­lioane de oameni. Astfel se va generaliza circulaţia cărţilor de credit electronice şi a buletinelor cu sistemul liniat în toată lumea. Astăzi vezi circulând cu semnul lui Antihrist creditele şi cărţile de credit electronice. Vor fi însemnate cu 666 edificiile, îmbrăcămintea, bur­sele, reclamele, ordinele bancare, vasele de război, jocurile de no­roc, paşapoartele, aparatele şi, mai trist, oamenii.

În reţeaua telefonică internaţională numărul fiecărui abonat va începe cu 666. De asemenea şi Fondul Monetar Internaţional va avea ca semn 666. Toate băncile vor fi organizate în acelaşi sistem de calcul în serviciile de contabilitate. Toată valuta va fi pusă într-un sistem monetar internaţional (Proiectul Special al Drepturilor 666), iar operarea conturilor se va face electronic cu ajutorul sistemului li­niat de codificare.

Vezi, aşadar, că noi descoperim cu greu lucrările ascunse ale lui Antihrist.

I. Refacerea templului lui Solomon. Templul care a fost construit în timpul domniei lui Solomon, şi în care a intrat Mântuitorul nostru Iisus Hristos, va fi refăcut.

Templul acesta a fost distrus în timpul domniei lui Tit, la anul 70 d.Hr. Domnul nostru Iisus Hristos a profeţit despre templul acesta, zicând: „adevărat zic vouă nu va rămâne piatră pe piatră care să nu fie risipită“ (Mt. 24, 2). Templul va fi refăcut iarăşi pentru ca să se instaleze în el Antihrist, care va înşela pe toţi dându-se drept Me­sia. Pe ruinile templului lui Solomon a fost construită moscheia lui Omar, care adesea a fost bombardată, dar nu dărâmată, fiindcă nu venise plinirea vremii. Când aceasta va fi dărâmată atunci trebuie să ne aşteptăm şi la venirea lui Antihrist. Israel a fost preocupat de tem­plu, căci s-a dispus să se adune mii de tone de pietre şlefuite şi ce­lelalte materiale necesare pentru construcţia lui, în care va fi instalat Antihrist curând. Evreii din America au adunat sute de mii de dolari pentru construirea templului lui Solomon, ca să încoroneze în el pe Mesia al lor 666. Vezi, privirile tuturor creştinilor trebuie să fie asu­pra moscheii lui Omar, fiindcă distrugerea ei şi întemeierea templu­lui, constituie semnul neîndoielnic al impunerii lui Antihrist.


J. Înaintemergători şi promotori ai lui Antihrist.

a) Iehoviştii formează marele flagel al creştinătăţii şi pregătesc drumul lui Antihrist. Iehoviştii neagă tainele Bisericii noastre, ale sfinţilor şi înaintea tuturor dumnezeirea lui Hristos. Reprezentanţii iehoviştilor cred că a doua venire a Domnului nostru Iisus Hris­tos s-a pus în mişcare ca un sistem internaţional de guvernare 666, înţelegând cu certitudine ca Mesia pe Antihrist, prin guvernarea că­ruia vor domni pe Pământ în împărăţia de 1000 de ani cu sediul în Ierusalim. După adepţii iehovişti cei pecetluiţi cu 666 pe dura­ta stăpânirii mondiale a lui Antihrist, ca Mesia al lor, se vor bucu­ra de privilegii materiale şi bunăstare pământească. Ei se mai nu­mesc şi hiliaşti, de la credinţa lor în împărăţia de 1000 de ani. În­tre hiliaşti se numără şi spiritiştii care sunt organizaţi în comunităţi puternice şi care au legături cu masoneria, sediul cărora a fost des­coperit în Brooklyn, în SUA. Este o organizaţie economică puter­nică, condusă de către evreii sionişti. Aceştia au şansa să câştige în lume mari privilegii, chiar şi în ţara noastră, cu scopul de subjugare. (Nici România nu a scăpat de aceste slugi ale lui Antihrist. Actual­mente funcţiile importante din guvern, de la Televiziune şi din pre­să sunt ocupate de sionişti şi masoni, ostili întru totul Bisericii lui Hristos - n.t.)

Iehoviştii au în mod discret elementul caracteristic al lui Anti­hrist 666:

Numele: Hiliaşti X=600

Semnul: Trezvia 0=60

PeriodicTumul de veghe ET= 6

b) Masoneria. Masoneria a apărut în secolul XVIII (1717) în Anglia, de unde s-a răspândit apoi în toată lumea prin crearea de noi loje; se prezintă ca organizaţii filantropice (vezi mărturia maso­nului Alexandru Paleologul în ziarul „Expres Magazin, anul II, nr. 37 (60) din 18-24 septembrie 1991), deşi sunt purtătoarele mărturi­ei Satanice (vezi cartea Protocoalele înţelepţilor Sionului). Masone­ria luptă să cuprindă toată lumea, să fie o religie de mistere, înrudi­tă cu vechile culte idolatre, guvernată, aparent, de principii de iubi­re şi respect faţă de natură, deşi în realitate, luptă împotriva tuturor celorlalte culte religioase. Propovăduieşte toleranţa religioasă tocmai pentru a slăbi credinţa din cei evlavioşi, prin eliminarea con­vingerilor interioare, care să-i ducă la o acţionare asemenea celor necredincioşi.

Masoneria tăgăduieşte întru totul dumnezeirea lui Hristos. Ma­soneria urmăreşte să introducă în sânul omenirii influenţa asupra minţii, autoritatea banilor şi a comunităţilor influente, pentru ca să se impună la toate neamurile. îşi întăresc eforturile pentru îndepărtarea oamenilor de la religia tradiţională creştină, cu teoriile lor anarhiste.

Prin lojele masonice se încearcă îndepărtarea guvernelor care au la bază credinţa în Dumnezeu printr-o organizaţie tainică mondială cu întindere internaţională, opusă creştinismului. în spatele masone­riei se ascunde mişcarea sionistă, mişcare naţională, politică şi eco­nomică a evreilor 666, care pregătesc prin mijloace Satanice venirea lui Mesia al lor, adică a lui Antihrist.

Planul evreilor sionişti a fost deconspirat când arhirabinul Print- man s-a botezat creştin, dând deplin textul celor 63 de cărţi ale evre­ilor talmudişti, care conţin cele mai mari hule la adresa Mântuito­rului şi a învăţăturii Lui. Numai marii talmudişti au putut să scrie Protocoalele înţelepţilor Sionului pline de ură nemărginită faţă de creştini. Talmudul este format din 63 de cărţi, şi este cartea Satanei. Masonii talmudişti recunosc numai pe Satana, şi pregătesc invoca­rea marelui Arhitect al universului, pe Lucifer. Lucifer, în Proto­coalele înţelepţilor Sionului, zice: „Vom creea şi vom înmulţi loje­le masonice în fiecare loc din lume. Vom atrage în acestea pe toţi cei influenţi ca să cunoască superioritatea agenţilor noştri. Lojele vor forma cele mai importante oficii de informaţii pentru noi, şi vor avea cele mai mari resurse de dezinformare. Vom concentra toate aceste date ale lojelor într-un singur comandament special al nostru, alcătu­it din înţelepţii noştri. Lojele vor avea delegatul lor care va ascunde comandamentul evreilor, şi vor da dispoziţii prin delegaţi ”.

Că masoneria este o organizaţie Satanică rezultă şi din însemnele de recunoaştere care se folosesc şi se află înlăuntrul lojelor:

1. Evitarea semnului crucii şi a Celui ce S-a răstignit pe ea.

2. Semnele lor sunt:

- mâna purtând o torţă;

- triunghiul sau asocierea în triunghi;

- idolatrizarea crucii egiptene;

- crucea răsturnată prinsă într-un triunghi;

- crucea dezonorată înconjurată cu roşu sau purtând semnul ca­balei;

- stelele cu 5, 6, 7, 11, 13 raze;

- capul de ţap sau de taur, sau coame, cranii, lanţuri răsucite, sau alte semne magice.

Lojele locale ale masonilor jertfesc ca tămâie, smoală, sulf, plan­te aromate şi droguri, iar acolo cheamă duhurile necurate sau ale morţilor prin invocări cântate sau alte lucruri satanice. Pentru aceştia Hristos nu este Mântuitorul lumii şi Fiul lui Dumnezeu, ci Marele mistic. Afirmă că Dumnezeu nu există şi că ştiinţa înlocuieşte reli­gia. Deci masonii urmează îndemnurile satanice pentm impunerea dictaturii mondiale a lui 666.

Între masoni se disting:

- teosofii şi

- constructorii.

Masoneria se distinge în francmasonerie şi mişcarea liber cuge­tătorilor.

c) Magia este un fenomen trist al decăderii omului în jugul Sata­nei. Vechimea şi duritatea flagelului are jugul întunecat al diavolu­lui, şi are drept scop să cerceteze puterile satanice ascunse ale natu­rii, şi pe viclenele spirite slujitoare, instrumente ale omului. Astăzi când toate apar ca operă prin excelenţă a diavolului, înfloreşte ghici­tul în cafea, descântecul etc. prin care oamenii lucrează furioşi, prin invocarea demonilor, pentm realizarea scopurilor lor, cum ar fi: des­trămarea familiilor, minarea altora şi realizarea lor financiară sau so­cială etc.

Deja exista 12 000 de vrăjitori în Atena şi în mod egal în provin­cii. Prin oraşe există felurite practici magice: necromanţia, sângele omului sau al animalelor, oase de om, prin fotografii pe morminte, bucăţi de veşminte, unghii etc. şi nu este număr al felurilor şi meto­delor pe care le folosesc vrăjitorii pentru invocarea demonilor. Ei lu­crează pentm distrugerea omului, provocând crime oribile, acciden­te de circulaţie, morţi neaşteptate etc., acestea în mod cert unde des­coperă o depărtare de la viaţa creştină.

Mulţi zic că doar oamenii simpli cred în magie, ca într-o superstiţie, dar unii ca aceştia se înşeală. În mod obişnuit masonii şi sataniştii zic că nu există magie, şi în multe părţi nici nu este cu­noscută. Dar ei fac aşa tocmai ca să-şi ascundă practicile magice. Căci cei ce tăgăduiesc magia, tăgăduiesc şi pe Satana, tăgăduiesc şi învăţătura creştină ortodoxă. Marii Părinţi ai Bisericii noastre au luptat cu tărie împotriva lucrării diavolilor, afirmându-le existenţa.

Printre exorcişti se numără Sf. Vasile cel Mare, Sf. Grigorie, Sf. Ioan Gură de Aur şi Sf. Ciprian.

Sf. Ciprian, mare filosof şi mag, prin Sf. Iustin a cunoscut pe Hristos. Şi după ce s-a pocăit a amncat pe foc cărţile de magie şi s-a arătat mărturisitor al lui Hristos şi a devenit izgonitor şi exorcist împotriva diavolului. El a lăsat o minunată mgăciune în legătură cu dezlegările de magie, care ar trebui să se citească zilnic de creştini după mgăciunea de seară. Sf. Ciprian prin haml lui Dumnezeu făcea zilnic minuni şi vindeca de lucrarea magiei pe creştini. Este vred­nic de notat că magia nu se rezolvă prin descântece, deoarece Sata­na nu scoate pe Satana; aceasta se va face numai în vremea lui An­tihrist, unde Satana va ceda pentru demonstrarea puterilor, şi pentru subjugarea sufletelor oamenilor. Dar magia este dezlegată atât prin Sf. Taine şi viaţa creştină, mărturisire şi dumnezeiasca împărtăşanie, cât şi prin exorcismele Sf. Vasile cel Mare, Grigorie, Ciprian şi prin preot, fiindcă preotul este un exorcist, chiar dacă nu este vrednic să poarte harul Sf. Duh; căci precum ţeava ruginită duce apa, tot aşa prin preot lucrează harul lui Dumnezeu.

Satanolatria este amplu răspândită în toată lumea prin celebrarea de ceremonii închinate Satanei şi prin aducerea de jertfe omeneşti Una dintre acestea a fost Sarlot Teil în Los Angeles, SUA, asasinată întrucât era necesar fătul unei gravide în luna a opta pentru satanola- trie. Astfel de vărsări de sânge pentru satanolatrii au avut loc în Ru­sia, Sicilia, America şi în alte locuri, în mod obişnuit omorându-se tineri creştini - băieţi şi fete -, amestecând sângele lor pentru îndu­plecarea şi serbarea demonilor. Astăzi, de asemenea, între diferitele practici de invocare a demonilor face parte şi 666. Pe viitor vrăjitorii sunt promotorii instaurării lui Antihrist 666 şi a slugilor lui.

d) Spiritiştii: Prin spiritism omul comunică cu spiritele rele şi sunt pe deplin lucrarea diavolilor. Comunicarea cu demonii se face prin moduri neobişnuite, cum ar fi mişcări de lucruri prin lovituri, prin mijlocirea cuvintelor scrise de spirite, şi prin intrarea în legătu­ră a unei persoane cu lucrarea diavolească, punându-se la dispoziţia diavolului ca instrument mecanic. Spiritismul este în stare să dobân­dească persoana moartă, prin invocarea demonilor, deoarece Sata­na se poate substitui şi înfăţişa cu vocea persoanei iubite care este moartă, înşelând astfel pe oameni.

Aşadar diavolul simulează admirabil pe omul mort, făcând să se creadă că vorbeşte chiar omul mort; dar nu este sufletul mortului, ci diavolul simulându-l pe acela. Satana cunoaşte toate din trecut şi din prezent, însă cartea viitorului este închisă pentru el. Spiritiştii ghi­cesc sub stăpânirea diavolului. Sufletele lor sunt subjugate Satanei şi în mod consecvent sunt cei care pregătesc calea împărăţiei diavo­lului - Antihrist 666.

e) Ateismul: Premergător şi tovarăş de drum lui Antihrist este, de asemenea, ateismul. Prin acesta se slăbeşte conştiinţa religioasă a oamenilor, făcându-i robi bunurilor materiale, făcând propagandă şi interesându-i cu fericirea individuală, anulând orice morală şi dreap­tă evlavie îndepărtând-o de la om, iar pe om de la creştinism. Ateii, precum slujesc materia, vor înlesni mult instaurarea stăpânirii mon­diale a lui Antihrist.


Antihrist
Demonii şi evreomasonii, cei care au pe buletinul de identitate imaginea lui 666, vor proclama împărăţia lui Antihrist şi, probabil, ca Mesia al lor în templul lui Solomon.

Iisus Hristos zice: „Eu am venit în numele Tatălui Meu şi nu Mă primiţi; dacă altul va veni în numele Lui pe acela îl veţi primi“ (In. 5, 43). Evreii, întrucât nu au crezut în El, L-au acuzat ca pe un om simplu, defăimând pe Cel ce S-a jertfit pe cruce. Până acum, de 2000 de ani, se luptă în aşteptarea lui Mesia al lor, Antihrist 666, pe care, prin lucrarea Satanei, să-l instaleze în templu. Aşa cum Ii- sus S-a născut din Fecioara Maria, tot aşa şi Antihrist va fi de origine evreiască născut însă dintr-o evreică desfrânată, din seminţia lui Dan, pentru ca să se creadă că s-a născut dintr-o fecioară. (Facere 49, 17)

Antihrist va fi un om, întrucât este imposibilă întruparea diavolu­lui. Va fi deci om care va lucra sub acţiunea Satanei; „om având pe Satana în el“, adică purtător al Satanei.

Acesta va primi toate puterile diavolului şi va face toate fărădele­gile lucrând împotriva lui Dumnezeu şi a Bisericii Ortodoxe. Aces­ta va fi neplăcut înaintea lui Dumnezeu şi cu vicleşug împotriva oa­menilor; va fi ca o fiară, după cum se exprimă Sf. Ioan Teologul: „Şi am văzut ridicându-se din mare o fiară, care avea zece coarne şi şapte capete şi pe coarnele ei zece cununi împărăteşti şi pe cape­tele ei nume de hulă“ (Apoc. 13, 1).

După Sf. Metodie şi Ipolit, fiara Antihrist va proveni dintr-o viaţă tulbure şi desfrânată, va fi expresia şi culmea urâciunii, fapte­lor omeneşti, ale apostaziei şi ruşinei. Va fi putregai şi amărăciune, rodul păcatului apostaziei omeneşti.

Adam a mâncat, Iuda a trădat, Antihrist va săvârşi fărădelegea blestemând pe Dumnezeu, pe Iisus, pe sfinţi, va ridica război înain­tea sfinţilor şi va ademeni lumea; nedreptatea şi fărădelegea aceasta va veni în dauna oamenilor.

„Căci ziua Domnului nu va sosi până ce mai întâi nu va veni lepădarea de credinţă şi nu se va da pe faţă omul nelegiuirii, fiul pierzării, Potrivnicul, care se înalţă mai presus de tot ce se numeşte Dumnezeu sau se cinsteşte cu închinare, aşa încât să se aşeze el în templul lui Dumnezeu, dându-se pe sine drept dum­nezeu. Iar venirea aceluia va fi prin lucrarea lui Satan, însoţită de tot felul de puteri şi de semne şi de minuni mincinoase şi de amăgiri nelegiuite, pentru fiii pierzării" (II Tes. 2, 3-4, 9).
Antihrist va face minuni prin magie. Îmbrăcându-se la început cu faţă smerită, se va arăta la început drept, răbdător şi făcător de mi­nuni.

Va curăţi pe leproşi, va învia morţi, va scoate demoni, va muta munţii (aparent), va merge pe mare, va face ziua întuneric şi întune­ricul zi, va întoarce soarele unde va dori. Îşi va demonstra puterea prin închipuire şi va amăgi nu numai pe cei neînţelepţi, ci şi pe cei aleşi. Cea mai mare încercare a rătăcitorului este să întunece min­tea oamenilor şi prin tot felul de năluciri va băga „frica şi groaza în oameni". Va face în lume semne mincinoase, va face pe demoni să apară ca îngeri luminoşi, va prezenta armate false şi se va arătă pe sine înaintea oamenilor că se înalţă la cer în sunet de trâmbiţe şi stri­găte lamentabile. Uneori se va înălţa la cer, alteori se va pogorî din cer, cu închipuire, şi va porunci demonilor ca să facă voia lui, prici­nuind frică şi spaimă mare, şi-i va trimite până la marginile pămân­tului pentru ca să-l arate ca împărat şi Mesia al lor. Cu toate aces­tea nu va face minuni adevărate, ci mincinoase, dar toate vor fi nă­luciri făcute cu puterea Satanei. Cu toate acestea Antihrist va fi des­coperit de doi martori sfinţi, prooroci ai lui Dumnezeu, Ilie şi Enoh; Antihrist va amăgi ochii oamenilor şi va face minuni false pentru ca să creadă oamenii că morţii înviază şi leproşii se curăţesc. Deşi false, semnele magice vor impresiona atât de mult pe oameni încât vor scoate din minţi tineretul şi dacă va fi cu putinţă şi pe cei aleşi. Va căuta să înşele, va depărta pe oameni de Dumnezeu şi-i va amăgi pe credincioşii simpli, încercând să-i îndepărteze de credinţa ortodoxă mărturisită prin adevăr.

Antihrist va face toate aceste lucrări magice ca să fie adorat de oameni ca un dumnezeu, înşelătorul va urmări aşadar ca să imite în toate pe Domnul nostru Iisus Hristos pentru ca să fie crezut aşa cum a fost crezut Hristos.

Personalitate a fost Hristos, personalitate va fi şi Antihrist; împă­rat al cerului Hristos, împărat pământesc Antihrist. S-a arătat Hristos ca mântuitor, ca miel, născut din Fecioară, la fel va face şi Antihrist; se va naşte dintr-o desfrânată care va fi socotită fecioară. Din Gali- leea a venit Hristos, de acolo va veni şi Antihrist. Hristos a trimis pe Apostolii Săi la neamuri ca să propovăduiască învăţătura Sa, în numele Sf. Treimi; şi Antihrist va trimite pe pseudo-apostolii săi, care vor lupta în numele lui şi pentru diavol. Aşadar Antihrist va imita pe Hristos, numai că nu va purta crucea. După instalarea sa în templul lui Solomon, Satana va intra în el deplin; aşadar nelegiutul cu totul îşi va atribui numele de mântuitor, socotindu-se pe sine eliberator şi dumnezeu. Se va instala pe tron în templul lui Dumnezeu, de unde va exercita o conducere tiranica peste toata lumea, ca împărat.

Antihrist după ce se va instala şi va amăgi poporul, va chema pe demoni şi i se vor închina, apoi îşi va lua complici pe conducă­torii de state. Cu toate acestea oamenii acolo unde nu vor accep­ta împărăţia lui Antihrist vor fi urâţi şi vor fi omorâţi de slugile lui, săvârşindu-se păcate cutremurătoare pe Pământ.

Se va aşeza în mijlocul făţarnicilor şi-şi va arăta fărădelegea cu toată sila şi indecenţa. Se vor face toate cu servitute în dezordine, şi vor fi îngrozitoare, dezgustătoare, urâte, violente, scârboase, cu săl­băticie şi mânie, înspăimântătoare. Ca un îngâmfat şi viclean, Anti­hrist va lupta în orice fel ca să arunce în prăpastia pierzării şi dezas­trului neamul omenesc.

Atunci va zice oamenilor: cine poate să se lupte cu mine? Care stăpân este atât de puternic asemenea mie? Care Dumnezeu este mai mare decât mine? „Şi fiara pe care am văzut-o era asemenea leo­pardului, picioarele ei erau ca ale ursului, iar gura ei ca o gură de leu şi balaurul i-a dat ei puterea lui şi neamul lui şi stăpâni­re mare... Şi s-au închinat balaurului, fiindcă i-a dat fiarei stă­pânirea; şi s-au închinat fiarei zicând: cine este asemenea fiarei şi cine poate să se lupte cu ea? Şi i s-a dat ei gură ca să grăiască semeţii şi hule, şi i s-a dat putere să lucreze timp de patruzeci şi două de luni. Şi şi-a deschis gura sa spre hule asupra lui Dum­nezeu, ca să hulească numele Lui şi pe cei ce locuiesc în cer. Şi i s-a dat să facă război cu sfinţii şi să-i biruiască, şi i s-a dat stă­pânire peste toată seminţia şi poporul şi limba şi neamul. Şi i se vor închina ei toţi cei ce locuiesc pe pământ, ale căror nume nu sunt scrise, de la întemeierea lumii, în cartea vieţii Mielului ce­lui înjunghiat.”


Semnul

Când va veni vremea instalării lui Antihrist pe tronul lui, şi după ce i se vor închina cei mari şi cei mici, va cere să fie pus semnul lui pe mâna dreaptă sau pe frunte.

Sf. Ioan în Apocalipsă spune: „Şi-i va sili pe toţi, pe cei mici şi pe cei mari, pe cei bogaţi şi pe cei săraci, şi pe cei slobozi şi pe cei slabi, ca să-şi pună semnul pe mâna lor cea dreaptă sau pe frun­te, încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde decât numai cine are semnul, adică numele fiarei sau numărul numelui fiarei, căci este număr de om. Şi numărul ei este şase sute şaizeci şi şase“ (Apoc. 13, 16-18).

Aşadar, întâi, după instalarea lui Antihrist va urma anularea bani­lor şi nimeni nu va putea să cumpere sau să vândă ceva dacă nu va avea semnul fiarei pe mâna dreaptă sau pe frunte.

Deci prin Sistemul de Guvernământ mondial, după cum este nu­mit, evreomasonii şi comitetul 666 au drept scop anularea valutei, schimbând-o cu contabilitatea electronică. Cu Sistemul de Guvernă­mânt Mondial vor controla şi se vor informa despre orice cont. Din sistemul acesta face parte şi sistemul de codificare prin linii care se aplică pe produse, dar şi pe oameni, care este o invenţie a evreoma- sonilor ca să controleze piaţa.

Sistemul liniat a fost pus în aplicare în America, unde sunt însemnaţi cu acest semn şi oamenii. Aşadar fiecare va primi un bu­letin de identitate cu sistemul de codificare prin linii al lui Antihrist.

ATENŢIE! Nu te amăgi zicând că sistemul de codificare prin li­nii nu este nimic. Acesta este semnul şi buletinul de identitate al dia­volului, şi dacă-l primeşti urmezi pe diavol.???

Însemnarea pe mână sau pe frunte se va face cu o rază laser, în Orleans, Florida, se gravează pe mână cu lichid siliconic, prin injectare, care are proprietatea de a întări pielea, ca să fie tare şi du­rabilă, protejând cifra pe care cade energia electromagnetică; aceas­ta se va face prin ardere. Semnul va fi citit cu un aparat special de ci­tire, fiindcă va fi invizibil cu ochiul liber.


Toate, aşadar, mărturisesc că sfârşitul timpului a sosit, şi vre­mea însemnării se apropie, şi în ţara noastră. Deci însemnarea este în faţa noastră.

În SUA au fost însemnaţi cca. 25 000 000 americani, iar fiara a pregătit recent 5 miliarde de înregistrări. Aşadar cât va fi populaţia pe Pământ peste 10 ani (1997). .

Fiara aceasta se va uni cu fiara din Europa şi cu alţi conducători, şi fiecare individ va putea să fie însemnat, printr-un procedeu foarte rapid, prin care va căpăta numărul său fizic împreună cu 666.

Sf. Ipolit zice: „Şi toţi vor veni către el pentru ca să i se închi­ne şi să i se dea semnul fiarei, pe mâna dreaptă sau pe frunte. În­cât să nu poată nimeni ca să-şi mai facă semnul crucii nici ca să-şi mai însemneze cineva membrele trupului său, ci-l va adora pe Antihrist şi pocăinţă nu va avea, pentru că se va împietri sufletul său şi va fi ademenit la planul lui cu puţine alimente: şi prin sem­nul 666 se va tăgădui botezul pe care l-am primit, se va tăgădui credinţa noastră şi se va aduce închinare diavolului”.


Ilie si Enoh

Înaintemergătorul celei de a doua veniri a Domnului, în vremea lui Antihrist, va fi Ilie. „Ilie va veni întâi şi va aşeza toate“. Misiunea acestui sfânt va fi enormă şi preţioasă. Pentru ca să-şi îndeplinească misiunea el va fi învestit de către Dumnezeu cu autoritate asupra în­tregii lumii. Marele profet al lui Israel, care a fost răpit la cer într-o căruţă de foc, va veni pe Pământ ca să pregătească a doua venire a Domnului, după cum a făcut Ioan înaintemergătorul. Lucrarea aces­tui sfânt va fi aceea de a se osteni, încercând să impună lumii auto­ritatea duhovnicească a lui Hristos. „Iată Eu trimit pe Ilie Tesviteanul şi mai înainte de a veni ziua cea mare va întoarce inima părinţilor către fii şi inima omului către curăţie” (Maleahi).

Sf. Ioan Teologul scrie: „Şi voi da putere celor doi martori ai Mei şi vor prooroci, îmbrăcaţi în sac, o mie două sute şaizeci de zile. Aceştia sunt cei doi măslini şi cele două sfeşnice care stau înaintea Domnului a tot pământul” (Apoc. 11, 3-4).

Toţi Sf. Părinţi sunt de acord că profeţii Ilie şi Enoh vor da mărtu­rie pe Pământ. Aceştia vor veni să-i întărească pe cei slabi în credinţă şi vor fi luptători de frunte şi biruitori cu cei ce mărturisesc biruinţa lui Hristos. Vor fi ca doi măslini folositori şi vor fi doi luminători; vor lumina omenirea 1260 de zile.

Că aceşti doi sfinţi mutaţi la cer vor veni pe Pămâmt ca să lumi­neze pe creştini, ca să se lupte cu Antihrist, ca să guste moartea, re­iese din spusele Mântuitorului: „Nu este om care să trăiască şi să nu vadă moartea”.

Aceşti doi mari sfinţi prooroci vor fi ca doi luminători care vor conduce lupta duhovnicească pe Pămâmt împotriva celor care lup­tă cu Biserica lui Hristos şi ei vor înfrunta pe Antihrist în persoană.

Sfinţii vor avea puteri mari. „Şi dacă voieşte cineva să-i vată- me, acela trebuie să fie ucis. Aceştia au putere să închidă cerul, ca să nu ploaie în timpul proorociei lor, şi putere au peste ape să le preschimbe în sânge şi să bată pământul cu orice fel de urgie, ori de câte ori vor vrea”. Pentru că puterea lor va fi de la Dumne­zeu, aceşti doi profeţi vor face minuni şi semne înfricoşate, care vor fi făcute împotriva lui Antihrist, care va amăgi lumea cu magia şi în­chipuirea. Aceşti doi sfinţi vor fi foarte de temut pe Pămâmt, ca să cunoască toţi propovăduirea lor. Vor lupta cu Antihrist cu răbdare şi vitejie, şi vor da pe faţă amăgirea şi nelegiuirea satanică a lui Anti­hrist. Prin puterea cuvântului aspru, prin secetă şi prin transformarea stihiilor vor aduce la credinţa cea drepta în Dumnezeu mulţime de oameni şi mulţime de evrei. Iar pentru cei nepocăiţi, pentru cei care vor avea semnul fiarei 666 pregătită este pedeapsa focului veşnic de la Dumnezeu.

Din măreţia luptei sfinţilor vor crede numai cei bine intenţionaţi, oameni simpli, laici şi clerici. Totuşi nu se vor îndrepta toţi după mustrările sfinţilor. Conducătorii politici şi bisericeşti se vor înde­părta de la adevărata credinţă în Dumnezeu. Atunci sfinţii vor adu­ce în armata Bisericii lui Hristos foarte mulţi mireni cu combativi­tate fierbinte şi profundă credinţă alături de puţinii clerici ce vor fi rămas credincioşi. Înfăţişarea nemiloasă a sfinţilor şi verificarea vi­olentă a politicienilor şi conducătorilor bisericeşti va provoca împo­trivirea vehementă a acestora asupra sfinţilor, care îi vor considera „zgomotoşi, mânioşi”, şi vor primi mandat „de sus” ca să-i prindă şi sa-i ucidă prin uneltirea lui Antihrist.

Deci când cei doi vor sfârşi mărturisirea lor, Antihrist va face cu ei război şi-i va birui. Aşa va omorî Antihrist „cu voia lui Dum­nezeu” pe cei doi sfinţi, pentru ca el să bârfească în continuare. „Şi după cele trei zile şi jumătate, duh de viaţă de la Dumnezeu a in­trat în ei, şi s-au ridicat pe picioarele lor, şi frică mare a căzut peste cei ce se uitau la ei” (Apoc. 11, 11).

Căci ura lui Antihrist şi a celor pecetluiţi de el va fi atât de mare încât trupurile sfinţilor vor fi lăsate neîngropate în piaţa din Ierusa­lim şi vor fi văzute de către toţi aşa cum s-a profeţit; aceasta cu aju­torul televiziunii. Văzând Antihrist şi cei pecetluiţi trupurile sfinţilor neîngropate vor sărbători cu mare bucurie diavolească că au învins pe sfinţi şi-şi vor trimite daruri unii altora.

Mâhnire şi durere însă va cuprinde pe creştini pierzând pe povăţuitorii lor duhovniceşti.

Bucuria lui Antihrist şi a adepţilor lui nu va dura mult, deoare­ce, aşa cum am amintit, după trei zile şi jumătate vor învia. „Şi din cer au auzit glas puternic, zicându-le: Suiţi-vă aici! Şi s-au suit la cer, în nori, şi au privit la ei duşmanii lor” (Apoc. 11, 12).

După învierea celor doi sfinţi şi suirea lor la cer, Antihrist mânios şi furios va prigoni pe creştini. Restul de trei ani şi jumătate va stă­pâni cu mare şi aspră persecuţie.


Cei aleşi nu vor greşi

Odată cu venirea lui Hristos se vor aduna toţi oamenii de pe Pă­mânt la marea Cină a împăratului Ceresc. Cu toate acestea numai cei aleşi vor fi primiţi, adică, cei evlavioşi, cei curaţi şi iubitori de Hris­tos. „Căci mulţi chemaţi dar puţini aleşi“ (Mt. 22, 14).

După venirea lui Antihrist oamenii nepregătiţi vor fi înşelaţi, iar pentru cei aleşi înşelăciunea va fi fără putere; cu toate că provocarea, violenţa şi păcatul vor fi mari totuşi ajutorul lui Dumnezeu va fi şi el mare, fiindcă Dreptul Dumnezeu va purta de grija omului dându-i putere pe măsura ispitei. Aşa încât cei aleşi vor birui pe Antihrist.

Mulţi vor fi aleşi. Aceştia vor fi cei care vor mărturisi pe Hristos cu credinţa şi curaj, refuzând cu bărbăţie şi eroism să se însemneze cu semnul 666.

Sf. Părinţi, Ioan Gură de Aur, Vasile cel Mare, Grigorie ş.a. zic că cei aleşi vor fi aceia care nu se vor însemna şi vor refuza semnul lui Antihrist; unii ca aceştia sunt numiţi sfinţi şi uniţi cu Hristos.

Sf. Ioan Teologul zice: „Fericit este cel ce citeşte şi cel ce as­cultă cuvintele proorociei şi păstrează cele scrise în aceasta!“ (Apoc. 1, 3).

Aşadar cei aleşi vor fi aceia care vor respecta Scripturile şi nu cei care le calcă, aşa cum fac iehoviştii, papistaşii şi ecumeniştii care schimbă Scripturile.

Aşadar cei aleşi vor fi fiii şi moştenitorii împărăţiei veşnice a lui Hristos, adică ai paradisului, iar cei care s-au însemnat vor fi moştenitori ai iadului: „Şi mi-a zis: Scrie: Fericiţi cei chemaţi la cina nunţii Mielului! Şi mi-a zis: Acestea sunt adevăratele cuvin­te ale lui Dumnezeu” (Apoc. 19, 9). 


Raiul si iadul
Deci vor exista şi raiul şi iadul. Mulţi zic că raiul şi iadul sunt aici pe Pământ, dar se amăgesc.

Viaţa de pe Pământ nu este nimic altceva decât pregătirea vieţii veşnice; viaţa virtuoasă pregăteşte raiul, iar viaţa plină de păcate pregăteşte iadul. Raiul şi iadul sunt pregătite de Marele Făcător, de la întemeierea lumii.

Când Lucifer, îngerul cel mai apropiat de Dumnezeu, s-a gândit să-şi pună scaunul său mai presus de al lui Dumnezeu a fost aruncat din Cer pe Pământ. Atunci arhanghelul Mihail a stat în faţă şi a stri­gat celorlalte cete îngereşti, care rămăseseră fidele lui Dumnezeu: „Să stăm bine să stăm cu frică”. Au rămas în cer nouă cete, iar cea­ta lui Lucifer a fost aruncată pe Pământ. De atunci se luptă să-i de­părteze pe oameni de Dumnezeu.

Iisus a zis: „Am văzut pe Satana căzând ca un fulger din cer” (Luca 10, 18). Ceata aceasta căzută va fi înlocuită după a doua ve­nire cu monahi şi cu cei care nu s-au întinat cu femei nici n-au pă­cătuit.

În Sf. Evanghelie adeseori se relatează despre iad. Astfel zice, când s-a apropiat vremea patimilor, Hristos s-a dus cu ucenicii în Ghetsimani şi acolo le-a zis: „Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu cădeţi în ispită” (Mt. 26, 41).

„Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care este gătit diavolului şi îngerilor lui” (Mt. 25, 41), „Acolo este plân­gerea şi scrâşnirea dinţilor” (Mt. 25, 30).

Viermele neadormit, gheena focului, focul veşnic sunt numiri pe care Iisus le-a dat iadului. În Apocalipsa Sf. Ioan iadul este numit ie­zerul de foc, foc şi pucioasă: „Şi fumul chinurilor lor se suia în ve­cii vecilor. Şi nu au odihnă nici ziua nici noaptea” (Apoc. 14, 11).

Zice dumnezeiescul Ioan: „Va bea şi el din vinul aprinderii lui Dumnezeu, turnat neamestecat, în potirul mâniei Sale, şi se va chinui în foc şi în pucioasa” (Apoc. 14, 10).

„Afară câinii şi vrăjitorii şi desfrânaţii şi ucigaşii şi închinăto­rii la idoli şi toţi cei ce lucrează şi iubesc minciuna!” (Apoc. 22,15).

„Eu sunt Alfa şi Omega, începutul şi sfârşitul. Celui ce înse­tează îi voi da să bea, în dar, din izvorul apei vieţii” (Apoc. 21,6).

„Orice pom care nu face roadă bună se taie şi se aruncă în foc” (Mt. 7, 19). Şi nu se poate ca Hristos să mintă.

De asemenea Iisus vorbeşte adesea şi despre rai şi împărăţia ce­rurilor.

„Fericiţi cei săraci cu duhul că a lor este împărăţia cerurilor” (Mt. 5, 3). „Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor” (Mt. 5, 10).

Tâlharul care era pe cruce răstignit împreună cu Hristos adresân- du-se Lui îi zice: „Pomeneşte-mă, Doamne, când vei veni întru împărăţia Ta” (Luca 23, 42). Şi Iisus îi răspunde: „Amin zic ţie, astăzi vei fi cu Mine în rai”.

„Şi vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu pute­re şi cu slavă multă“ (Mt. 24,30) şi va zice: „Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la înte­meierea lumii“ (Mt. 25, 34).

Sf. Ap. Pavel, care a fost răpit până în al treilea cer, zice: „Cele ce ochiul n-a văzut şi urechea n-a auzit şi la inima omului nu s-a suit, pe acestea le-a gătit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El“ (I Cor. 2, 9). Prin aceste cuvinte el mărturiseşte despre nespusa ferici­re şi linişte a raiului.


Pedepsirea celor însemnaţi

Deci după ce Antihrist îşi va întări domnia şi va termina de însem­nat pe oameni, furia lui Dumnezeu va veni asupra lor. „Cine se în­chină fiarei şi chipului ei şi primeşte semnul ei pe fruntea lui, sau pe mâna lui, va bea şi el din vinul aprinderii lui Dumnezeu, tur­nat neamestecat, în potirul mâniei Sale, şi se va chinui în foc şi în pucioasă, înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea Mielului. Şi fumul chinurilor lor se suie în vecii vecilor. Şi nu au odihnă nici ziua nici noaptea cei ce se închină fiarei şi chipului ei şi oricine primeşte semnul numelui ei. Aici este răbdarea sfinţilor, care păzesc po­runcile lui Dumnezeu şi credinţa lui Iisus“ (Apoc. 14, 9-12).

Sf. Ipolit scrie: „Când va deveni Antihrist împărat atunci mânia lui Dumnezeu va cădea de sus peste tot Pămâmtul. Cerul se va în­chide şi nu va ploua, şi pământul nu va mai rodi. Marea se va schim­ba în groapă de gunoi, peştii vor muri şi râurile vor seca, iar oamenii vor muri de sete şi de foame.

Tatăl îşi va îmbrăţişa fiul şi mama fiica şi vor cădea la pământ morţi, dar nu se va afla cine să-i îngroape şi aerul se va umple de păsări răpitoare şi de miros greţos de la mulţimea trupurilor celor morţi. În zilele acelea foametea se va aşterne peste tot pământul, plângere nemângâiată şi strigare fără măsură şi gemete necontenite. Atunci oamenii vor ferici pe cei morţi zicând: Ieşiţi voi morţilor şi lăsaţi-ne pe noi cei vii să intrăm, căci nu mai îndurăm urgia şi mâ­nia Atotţiitorului Dumnezeu. Fericiţi şi bucuroşi sunteţi că n-aţi apu­cat zilele acestea. Fericiţi sunteţi că nu aţi apucat viaţa aceasta du­reroasă, nici foametea aceasta, nemângâiată, nici această nenorocire pe care o trăim". Şi zice în continuare: „După ce îi va pecetlui pe ai lui, pe urmă după ce vor flămânzi şi vor înseta, vor merge la ei, zi­când: Iată noi ne-am închinat ţie şi ne-am pecetluit; acum dar dă-ne să mâncăm şi să bem precum te-ai făgăduit, că iată pierim de foame; şi întoarce putoarea mării întru bună mireasmă, că iată de secetă prea mare au pierit toate vieţuitoarele din mare, au împuţit tot văzduhul şi ne ies sufletele de multă putoare. Porunceşte fântânilor să izvo­rască apă! Porunceşte cerului să plouă şi pământul să dea roada sa! Goneşte de la noi fiarele cele mâncătoare de trupuri care au ieşit din culcuşurile lor şi din mare la uscat şi neavând ce mânca şi ce bea, au năvălit asupra noastră ca să ne mănânce! Că noi toţi întru tine ne-am pus nădejdea de a ne mântui.

Atunci le va răspunde cu multă mânie, zicând: De unde să vă dau eu vouă acestea, dacă cerul nu vrea să dea ploaie şi pământul nu vrea să dea roada sa? De unde să vă dau eu hrană? Daţi-mi şi voi mie! Atunci nenorociţii aceia, auzind aceste cuvinte ale lui, vor cunoaşte că el este Antihrist. Şi vor plânge cu amar bătându-şi piepturile cu pumnii şi zicând: O nenorocirea noastră cea mare! O rea neguţătorie! Vai cât de rău am greşit! Cum ne-am înşelat de amăgitorul acesta? Vai nouă! Cum ne-a prins tiranul în lanţul său? Cum am căzut în cur­sa necuratului! O cum n-am vrut noi să ascultăm Sf. Scripturi şi cum nu voiam să auzim cele poruncite din cărţile sfintelor biserici? Cât de mult ne-am orbit! că de multe ori auzind învăţăturile Sf. Evan­ghelii, nu luam aminte, şi iată acum înşelându-ne desăvârşit am pie­rit". Însă atunci nu va exista nimeni care să mântuiască, fiindcă vor fi conduşi împreună cu Antihrist în iad.

Şi cei ce se vor pocăi, bine le va fi, iar care vor rămâne prin cetăţi şi sate, mari necazuri vor suferi. Căci cei de la răsărit vor merge la apus, nădăjduind că vor găsi acolo puţină uşurare; iar alţii de la apus vor veni către răsărit, neştiind că în tot locul sunt aceste ticăloşii, ne­cazuri şi chinuri care nu s-au făcut din veac. De asemenea dureri vor avea toţi oamenii; şi venind noaptea vor aştepta cu nerăbdare să se facă ziuă, iar venind ziua vor aştepta să se facă noapte, zicând: când se va face ziuă ca sa scăpăm de fiarele ce năpădesc asupra noastră? Aşa nemângâiat vor plânge ziua şi noaptea. Cu oamenii va plân­ge atunci toată făptura; pământul greu va suspina, cerul cu amar se va tângui, soarele, luna şi stelele împreună cu jalnică mâhnire vor fi acoperite, numai pe jumătate dând lumina şi aceea înegrită. Fiare­le cele sălbatice şi toate dobitoacele cele domestice, de asemenea cu jalnică strigare se vor tângui şi neobişnuit vor ţipa. Munţii, păduri­le, câmpiile, pietrele şi toată suflarea omenească, toate vor plânge cu amar tânguindu-se pentru înşelăciunea ce au pătimit, închinându-se nelegiuitului Antihrist şi mai ales pentru că au primit pecetea ace­lui necurat şi viclean, şi s-au lepădat de preacinstita şi de viaţă făcătoarea cruce a lui Hristos“. Atunci necazurile se vor înmulţi. Oa­menii vor arunca în drumuri şi în pieţe aurul şi argintul, iar pietrele scumpe vor ajunge ca cele de pe drumuri călcate. Fiindcă se vor gră­bi în zilele acelea, care mai de care să se ascundă de la faţa ferme­cătorului Antihrist; şi nici un loc nu-i va putea tăinui de el, deoarece pecetluiţi fiind vor fi cunoscuţi de toată lumea. Nimeni nu va putea ca să şteargă de pe fruntea lor sau de pe mână pecetea iadului.


Sf. Ioan Teologul în Apocalipsă scrie: „Şi când Mielul a deschis pecetea a şaptea, s-a făcut tăcere în cer, ca la o jumătate de ceas. Şi am văzut pe cei şapte îngeri, care stau înaintea lui Dumnezeu, şi li s-au dat lor şapte trâmbiţe. Şi a venit un alt înger şi a stat la al­tar, având cădelniţă de aur, şi i s-a dat lui tămâie multă, ca s-o adu­că împreună cu rugăciunile tuturor sfinţilor pe altarul de aur dinain­tea tronului. Şi fumul tămâiei s-a suit, din mâna îngerului, înaintea lui Dumnezeu, împreună cu rugăciunile sfinţilor. Şi îngerul a luat cădelniţa şi a umplut-o din focul altarului şi a aruncat pe Pământ; şi s-au pornit tunete şi glasuri şi fulgere şi cutremur. Iar cei şapte în­geri care aveau cele şapte trâmbiţe, s-au gătit ca să trâmbiţeze. Şi a trâmbiţat întâiul înger, şi s-a pornit grindină şi foc amestecat cu sân­ge, şi au căzut pe Pământ; şi a ars din pământ a treia parte, şi a ars din copaci a treia parte, iar iarba verde a ars-o de tot.

A trâmbiţat apoi al doilea înger, şi ca un munte mare arzând în flăcări s-a prăbuşit în mare, şi a treia parte din mare s-a prefăcut în sânge; Şi a pierit a treia parte din făpturile cu viaţă în ele, care sunt în mare, şi a treia parte din corăbii s-a sfărâmat.

Şi a trâmbiţat al treilea înger, şi a căzut din cer o stea uriaşă, ar­zând ca o făclie, şi a căzut peste a treia parte din râuri şi peste izvoa­rele apelor. Şi numele stelei se cheamă Absintos. Şi a treia parte din ape s-a făcut ca pelinul, şi mulţi dintre oameni au murit din pricina apelor, pentru că se făcuseră amare.

Şi a trâmbiţat al patrulea înger şi a fost lovită a treia parte din soa­re şi a treia parte din lună şi a treia parte din stele, ca să fie întune­cată a treia parte a lor şi ziua să-şi piardă din lumină a treia parte şi noaptea tot aşa“ (Apoc. 8, 1-12).


„Şi a trâmbiţat al cincilea înger, şi am văzut o stea căzută din cer pe Pământ, şi i s-a dat cheia fântânii adâncului. Şi a deschis fântâna adâncului, şi fum s-a ridicat din fântână, ca fumul unui cuptor mare, şi soarele şi văzduhul s-au întunecat de fumul fântânii. Şi din fum au ieşit lăcuste pe Pământ, şi li s-a dat lor putere, precum au putere scorpiile pământului. Şi li s-a poruncit să nu vatăme iarba pământului şi nici o verdeaţă şi nici un copac, fără numai pe oamenii care nu au pecetea lui Dumnezeu pe frunţile lor. Şi nu li s-a dat ca să-i omoa­re, ci ca să fie chinuiţi cinci luni; şi chinul lor este la fel cu chinul scorpiei, când a înţepat pe om. Şi în zilele acelea vor căuta oamenii moartea şi nu o vor afla, şi vor dori sa moară; moartea însă va fugi de ei. Iar înfăţişarea lăcustelor era asemenea unor cai pregătiţi de răz­boi. Pe capete aveau cununi ca de aur, şi feţele lor erau ca nişte feţe de oameni. Şi aveau păr ca părul de femei, dinţii lor erau ca dinţii leilor. Şi aveau platoşe ca platoşele de fier, iar vuietul aripilor era la fel cu vuietul unei mulţimi de care şi de cai, care aleargă la luptă. Şi aveau cozi şi bolduri asemenea scorpiilor; şi puterea lor e în cozi­le lor, ca să vatăme pe oameni cinci luni. Şi au ca împărat al lor pe îngerul adâncului, al cărui nume, în evreieşte este Abaddon, iar în elineşte are numele Apollion. Întâiul „val“ a trecut; iată vine încă un „val“ şi încă unul, după aceea" (Apoc., 9, 1-12). 


Prigonirea creştinilor în timpul lui Antihrist

Antihrist fără de măsură înălţându-se pe sine şi fără de sfială îngâmfându-se se va întoarce împotriva creştinilor, dar încă şi împo­triva Bisericii lui Dumnezeu. Persecuţia contra creştinilor şi a Bi­sericii lui Hristos va fi puternică şi cumplită cum nu a mai cunos­cut niciodată omenirea. Va începe lupta plin de mânie după moartea lui Ilie şi a lui Enoh şi va domni trei ani şi jumătate. Sf. Ipolit spu­ne că: „Mari tulburări şi mâhnire se va face în întreagă lume. Pretu­tindeni credincioşii vor fi prigoniţi şi ucişi, vor fi prinşi prin cetăţi şi pe ogoare şi vor fi omorâţi. Va vărsa sângele drepţilor şi mulţi vor fi aruncaţi la fiare sălbatice, iar copiii vor fi omorâţi. Oamenii vor ră­mâne neîngropaţi şi vor fi sfâşiaţi de câini. Femeile şi fecioarele vor fi necinstite în faţa lumii, şi vor fi luate cu forţa averile credincioşilor şi cimitirele sfinţilor vor fi profanate, iar moaştele lor vor fi aruncate şi risipite. Demonii vor batjocori şi vor însemna pe oameni, iar cin­stirea lui Dumnezeu în cetăţi va fi tulburată, deoarece sfinţii vor fi persecutaţi.

Tulburare va fi atât pe cale cât şi în pustiu, deoarece oamenii vor fugi pentru ca să se ascundă. Tulburare va fi şi pe mare, fiindcă oa­menii vor fi siliţi ca să fugă pe mare şi să se refugieze pe insule, ca să scape, dar şi acolo credincioşii vor fi urmăriţi şi vor fi ucişi. Atunci pământul va fi neroditor şi oraşele pustii şi întreaga lume va fi pustie. Unii vor muri de foame, unii de sete, iar alţii de frică, de groază, şi de zbucium. Unde să se ascundă omul? În cine să se încreadă copiii şi unde să se mute cei ce trăiesc pentru ca să găsească alinare sufle­tească? Atunci vor plânge pruncii, părinţii se vor tângui, fraţii şi ru­deniile se vor întrista neştiind pe cine să-l plângă mai întâi”.

Acestea şi chiar mai multe se vor face cu creştinii, de către An­tihrist şi de cei însemnaţi cu 666. „Căci mai presus de martiri vor fi atunci mărturisitorii”, zice Sf. Chiril. Întrucât sfinţii care au fost s-au luptat cu oamenii, dar în timpurile acelea sfinţii se vor lupta de-a dreptul cu diavolul faţă către faţă.

Aşadar în vremea aceea, cel care va răbda şi nu se va însemna cu 666, va fi mai presus decât toţi martirii şi mărturisitorii lui Hristos din trecut. 


Prigonirea Bisericii


Diavolii fiind aruncaţi din slava şi strălucirea cerească, fiind doborâţi şi biruiţi în război, continuă, acum, prigoana împotrivă Bi­sericii. Căderea şi înfrângerea lor i-au făcut să se pregătească de lup­tă cu sălbăticie.

„Iar când a văzut balaurul că a fost aruncat pe Pământ, a prigonit pe femeia care născuse prunc. Şi femeii i s-au dat cele două aripi ale vulturului ca să zboare în pustie, la locul ei, unde e hrănită acolo o vreme şi vremi şi jumătate de vreme departe de faţa şarpelui” (Apoc. 12, 13-14).

Prigonirea femeii înseamnă prigonirea Bisericii.

Desigur femeia înveşmântată cu soarele nu este Biserica triumfă­toare din cer, ci aceea de pe Pământ care va fugi în pustiu ca să sca­pe de mânia balaurului, primind putere dumnezeiască, căci Hristos ocroteşte Biserica cu nemărginita Sa putere. Sf. Ipolit zice că: „Vor plânge atunci toate Bisericile lui Dumnezeu, cu amară tânguire; că atunci va lipsi cu totul din ele Sf. Liturghie şi alte sfinte slujbe, şi toate vor fi părăsite ca nişte urâciuni. Sfântul şi cinstitul Trup şi Sân­ge al lui Hristos nu se va mai vedea în zilele acelea, încetând cu to­tul slujbele cele sfinte. Vor înceta atunci toate cântările bisericeşti; citirea Sf. Scripturi nu se va mai auzi şi învăţătura Sf. Evanghelii de tot va tăcea“.

Sf. Efirem zice: „Mulţi dintre sfinţi şi credincioşi vor fugi în pus­tiu şi se vor ascunde în munţi şi peşteri rugându-se Domnului cu umilinţă ca să-i conducă în locuri sigure, pentru ca să refuze pe An­tihrist şi să nu vadă semnele cumplite şi înspăimântătoare ale lui An­tihrist".

Cu toate acestea Antihrist va trimite demoni în munţi şi peşteri şi în tot locul ca să-i prindă. Dar Dumnezeu Cel a toate iubitor ne­încetat îi va ocroti. Iar celor pe care Antihrist îi va prinde le va cere să i se închine şi să primească semnul 666. Cei care vor refuza sem­nul vor fi batjocoriţi, pedepsiţi şi chinuiţi amarnic cum nu se poa­te spune. Dar pedeapsa lui Dumnezeu asupra celor însemnaţi va fi foarte mare, pe cât de mare va fi ajutorul pentru cei care vor rămâ­ne credincioşi.

„Să nu aveţi nici o milă şi ochiul vostru să fie necruţător! Ucideţi şi nimiciţi pe bătrâni, tineri, fecioare, copii, femei, dar să nu vă atingeţi de nici un om care are pe frunte semnul crucii!” (Iezechiel 9, 5-6).

Aşadar îngerii vor cruţa pe toţi cei care vor purta pe frunte sem­nul crucii, şi de ei Dumnezeiescul Apostol Ioan scrie: „Şi am au­zit un glas din cer zicând: Ieşiţi din ea, poporul meu, ca să nu vă faceţi părtaşi la păcatele ei şi să nu fiţi loviţi de pedepsele sorţii ei” (Apoc. 18, 4). 


Biruirea lui Antihrist


Antihrist după ce va domina lumea se va numi pe sine „împărat a tot pământul în veci", şi se va semeţi că împreună cu demonii şi cei însemnaţi vor putea rezista în ziua înfricoşată a venirii lui Hristos. Fiul pierzării se va ridica cu vicleşug împotriva Fiului lui Dumne­zeu. Diavolul, cu mânie multă va încerca împreună cu cei însemnaţi să reziste în războiul cel mare al Armaghedonului, unde se va decla­ra potrivnic Mântuitorului Hristos. Cu toate acestea Iisus Hristos va veni ca un Biruitor şi-l va birui.

Iată ce scrie Sf. Ioan Evanghelistul: „Şi fiara a fost răpusă şi, cu ea, proorocul mincinos, cel ce făcea înaintea ei semnele cu care amăgea pe cei ce au purtat semnul fiarei şi pe cei ce s-au închi­nat chipului ei. Amândoi au fost aruncaţi de vii în iezerul de foc, unde arde pucioasă. Şi diavolul, care-i amăgise, a fost aruncat în iezerul cel de foc şi pucioasă, unde este şi fiara şi proorocul min­cinos şi vor fi chinuiţi acolo, zi şi noapte, în vecii vecilor” (Apoc. 19, 19-20; 20, 10).

Aşadar Antihrist şi proorocul mincinos vor fi aruncaţi după drep­tate în iezerul cel de foc, care este moartea cea de-a doua (Apoc. 20, 14). Iar ceilalţi au fost ucişi cu sabia din porunca celui Atotputer­nic, care iese din gura lui Hristos, a „Celui ce şade pe cal” (Apoc. 19,21).

Înfricoşătoare va fi distrugerea lui Antihrist şi a puterilor lui de către Hristos.

Armata trufaşului Antihrist se va preface într-un cimitir, unde nenumăratele trupuri ale celor ucişi vor fi „jertfa cea mare” pentru tot felul de păsări şi fiare sălbatice. (Iezechiel 39, 16-17)

Zdrobirea puterilor lui Antihrist va fi nu numai un eveniment lo­cal, ci va cuprinde atât lumea văzută, cât şi cea nevăzută. Căci în lupta aceea a Armaghedonului, armata demonilor, a blasfemitorilor, a hulitorilor de Dumnezeu, a celor însemnaţi, a închinătorilor lui Antihrist, a căpeteniilor, a bancherilor şi a tuturor celor potrivnici lui Dumnezeu, vor fi nimiciţi.

Toţi aceia care au divinizat fiara şi s-au supus ei vor fi zdrobiţi ca vasele olarului. (Ps. 2, 9)

Va fi, aşadar, lupta aceasta sfârşitul a toată stricăciunea Pământului.



A doua venire a Domnului
Aşadar fiara antihristă, sistemul de comunicaţii ateu, sectele şi însuşi Antihrist vor fi zdrobiţi cu arătarea lui Hristos: „Şi am văzut cerul deschis, şi iată un cal alb, şi cel ce şedea pe el se numeşte Credincios şi Adevărat şi judecă şi se războieşte întru drepta­te. Iar ochii lui sunt ca para focului, şi pe capul Lui sunt cununi multe, şi are nume scris, pe care nimeni nu-l înţelege, decât nu­mai El. Şi este îmbrăcat în veşmânt stropit cu sânge, şi numele lui se cheamă: Cuvântul lui Dumnezeu” (Apoc. 19, 11-13).

Hristos va fi însoţit de oştirile îngereşti şi va veni cu multă slavă. Astfel va veni ca un biruitor precum vine un împărat încununat cu biruinţă. El va fi Dreptul Judecător fiindcă cu dreptate va judeca pe toţi. Flăcări va scoate privirea Atotputernicului Hristos, care pe cei necredincioşi îi va arde, iar pe sfinţi îi va lumina.

Sf. Părinţi afirmă că numele pe care-l va purta este numele Lui: „Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu". Veşmântul cu care este îmbrăcat este haina purtătorului de biruinţă stropită cu sângele jertfei de pe Cruce. El va fi însoţit de oştirile cereşti îmbrăcate în „vison alb, cu­rat", iar din gura Lui va ieşi adevărul, şi cuvântul Lui atotputernic va fi ca o sabie cu două tăişuri, care să lovească cu puterea dumnezeirii Lui toate neamurile. Şi El va păstori popoarele cu toiag de fier (Ps. 2, 9). „Şi pe haina Lui şi pe coapsa Lui are nume scris: „Împăra­tul împăraţilor şi Domnul domnilor”.

După a doua venire va avea loc învierea morţilor (Apoc. 20, 13). Sf. Ap. Pavel zice: „Nu vom luă înaintea celor adormiţi, pentru că însuşi Domnul, întru poruncă, la glasul arhanghelului şi în­tru trâmbiţa lui Dumnezeu, se va pogorî din cer şi cei morţi în­tru Hristos vor învia întâi. După aceea, noi cei vii, care vom fi ră­mas, vom li răpiţi, împreună cu ei, în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh” (I Tes. 4, 16-18). Şi continuă aşa: „Iată taină vă spun vouă: nu toţi vom muri, dar toţi ne vom schimba deodată, într-o clipeală de ochi, la trâmbiţa cea de apoi. Că trâmbiţa va suna şi morţii vor învia nestricăcioşi, iar noi ne vom schimba” (I Cor. 15, 51-52). Deci aceia care vor apuca a doua venire a Domnului nu vor muri, ci vor lua într-o clipeală de ochi un trup nestricăcios asemenea celui cu vârsta de 33 de ani, ca a lui Hristos.


Sf. Chiril zice că: „Domnul nostru Iisus Hristos va porunci arhanghelului din cer, care va coborî pe Pământ ca să zică: Pregătiţi- vă să întâmpinaţi pe Domnul, fiindcă este înspăimântătoare veni­rea Lui pe Pământ“. David zice clar că Dumnezeul nostru va veni şi râu de foc va curge de la tronul Lui; foc care va cerceta faptele oa­menilor. Faptele căruia vor fi ca aurul vor străluci nespus iar a căro­ra vor fi ca paiele vor arde de tot. Domnul zice că: „Se va arăta pe cer semnul Fiului Omului şi vor plânge toate neamurile pământu­lui şi vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului cu putere şi cu slavă multă“(Mt. 25, 33) şi va zice: Veniţi, binecuvântaţii Tată­lui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lu­mii. Veniţi profeţii Mei, veniţi patriarhii Mei, veniţi Apostolii şi uce­nicii Mei, veniţi martirii Mei, veniţi ierarhii Mei, veniţi iubiţii Mei care aţi trăit în munţi, în peşteri şi în crăpăturile pământului pentru dragostea Mea, veniţi tineri care aţi preferat mai mult martiriul de la mai marii lumii, veniţi voi cei care aţi păzit dogmele învăţăturii Bi­sericii Mele, alergând mereu în apărarea Mea, veniţi voi toţi ca să moşteniţi toate cele gătite în împărăţia Mea. În alt loc Domnul zice: „Eu sunt învierea şi viaţa, cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi. Şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri în veac“ (In. 11,25-26).

De asemenea noi citim: „Iată, vin curând, şi plata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia cum este fapta lui“ (Apoc. 22, 12).

Vin, zice Domnul, repede şi am cu Mine plata pentru ca să răs­plătesc fiecăruia după credinţa şi virtuţile lui.

Aşadar după a doua venire Domnul nostru Iisus Hristos se va aşeza pe tronul slavei Sale, şi se vor aduna înaintea Lui toate neamu­rile şi toţi fiii pământului (Mt. 25, 32). Şi se vor aduna toţi oamenii de la Adam până la sfârşitul veacurilor. Pe toţi aceştia îi va despărţi Domnul precum desparte păstorul oile de capre. Va aşeza, aşadar, oile de-a dreapta şi caprele de-a stânga Lui şi va spune celor de-a dreapta: „Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine.

Atunci drepţii îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit? Sau însetat şi Ţi-am dat să bei? Sau când Te-am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat? Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la Tine? Iar împăratul, răspunzând, va zice către ei: Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut.

Atunci va zice celor de-a stânga: Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care este gătit diavolului şi îngerilor lui. Căci flămând am fost şi nu Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi nu Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi nu M-aţi primit; gol şi nu M-aţi îmbrăcat; bolnav şi în temniţă şi nu M-aţi cercetat.

Atunci vor răspunde şi ei, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând, sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniţă şi nu Ţi-am slujit? El însă le va răspunde, zicând: Adevărat zic vouă: întrucât nu aţi făcut unuia dintre aceşti prea mici, nici Mie nu Mi-aţi făcut. Şi vor merge aceştia la osândă veşnică, iar drepţii la viaţă veşnică" (Mt. 25, 34-46).



Rugăciunea Sfântului Ciprian

Domnului să ne rugăm

Stăpâne Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Creatorule şi Chivernisitorule a toate, Sfânt şi slăvit eşti; împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor, slavă Ţie. Tu Cel ce locuieşti în lumina cea ne- pătrunsă şi neapropiată, pentru rugăciunea mea a smeritului şi ne­vrednicului robului Tău, depărtează demonii şi stinge viclenia lor de la robii Tăi; revarsă ploaie la bună vreme peste tot pământul şi pământul să-şi dea roadele lui; copacii şi viile să-şi dea deplin ro­dul lor; femeile să fie dezlegate şi eliberate de nerodirea pântecelui; acestea şi toată lumea mai întâi fiind dezlegate, dezleagă şi toa­tă zidirea de toate legăturile diavoleşti. Şi dezleagă pe robul Tău (numele) împreună cu toate ale casei lui de toate legăturile Satanei, ale magiei, ale farmecelor şi ale puterilor potrivnice. Împiedică Tu, Doamne Dumnezeul părinţilor noştri toată lucrarea Satanei, Tu Cel ce dai dezlegare de magie, de farmece de vrăji şi de toate lucrările sataniceşti şi de toate legăturile lui şi distruge toată lucrarea viclea­nă prin pomenirea Prea Sfântului Tău nume.

Aşa, Doamne, Stăpâne a toate auzi-mă pe mine, nevrednicul slujitorul Tău şi dezleagă pe robul Tău (numele) de toate legăturile Sa­tanei şi dacă este legat în cer, sau pe Pământ sau cu piele de anima­le necuvântătoare sau cu fier sau cu piatră sau cu lemn sau cu scrie­re sau cu sânge de om sau cu al păsărilor sau cu al peştilor sau prin necurăţie sau în alt chip s-au abătut asupra lui, sau dacă din altă par­te au venit, din mare, din fântâni, din morminte sau din orice alt loc sau dacă a venit prin unghii de om, de animal, sau gheare de pasăre, sau prin şerpi (vii sau morţi), sau prin pământul morţilor sau dacă a venit prin străpungere de ace, dezleagă-le pentru totdeauna, în cea­sul acesta, Doamne, cu puterea Ta cea mare.

Tu Doamne, Dumnezeul nostru, Care cunoşti şi ştii toate, dezlea­gă, sfărâmă şi distruge, acum, lucrările magiei, iar pe robul Tău (nu­mele) păzeşte-l cu toţi ai casei lui de toate uneltirile diavoleşti.

Zdrobeşte cu însemnarea cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci toa­te puterile potrivnicilor. Pustieşte, distruge şi depărtează pentru totdeauna toate lucrările magiei, vrăjitoriei şi fermecătoriei de la robul Tău (numele).

Aşa, Doamne, auzi-mă pe mine păcătosul slujitorul Tău şi pe robul Tău cu toţi ai casei lui şi dezleagă-i de demonul de amiază, de toată boala şi de tot blestemul, de toată mânia, nenorocirea, cleve­tirea, invidia, farmecele, nemilostivirea, lenea, lăcomia, neputinţa, prostia, neînţelepciunea, mândria, cruzimea, nedreptatea, trufia şi de toate rătăciri şi greşalele, ştiute şi neştiute, pentru sfânt numele Tău, că binecuvântat eşti în veci.

Amin.




CARTEA a III-a

NEW AGE (NOUA ERĂ)

mişcare ocultă îndreptată împotriva religiei creştine



Vindecarea pentru lume?


New Age, un termen care a dat naştere la multe comentarii în ziare, reviste, programe de televiziune şi conferinţe. O noua eră? Da, iată ce doreşte omenirea acum când lipsurile erei prezente sunt din ce în ce mai evidente.

În decembrie 1986, circula o broşură cu titlul World Healing Meditation (Meditaţia care vindecă lumea). Vindecarea pentru lu­mea noastră bolnavă este exact ceea ce doreşte fiecare. Desigur, creştini fiind, ştim că vindecarea vine de la Dumnezeu care a creat lumea şi a mântuit-o prin Fiul Său, Iisus Hristos. Meditaţia pare să înceapă într-o manieră biblică:

„La început a fost Dumnezeu: La început Dumnezeu a creat ce­rul şi pământul. Dumnezeu a spus: să fie lumină şi a fost lumină“. Apoi continuă:

„Acum este timpul pentru un nou început... Fie ca omenirea să se întoarcă la Dumnezeire... Vindecarea a avut loc, lumea s-a refă­cut; e sănătoasă. Acesta este începutul Păcii pe Pământ şi a bunei în­voiri între toţi oamenii. Dragostea se revarsă din fiecare inimă, ier­tarea domneşte în fiecare suflet şi toate inimile şi minţile sunt într-o perfectă înţelegere. S-a înfăptuit şi aşa ceva este“.

Într-o scrisoare care însoţeşte această meditaţie s-au făcut afirmaţii de genul: „Ce oportunităţi uriaşe ni se deschid! Ce minu­nat e să fim uniţi cu toţii, să transmitem lumină, dragoste şi gânduri de pace în toată lumea - unuia şi tuturor, la tot ce există în Dumne- zeu“. Comentând aceste afirmaţii, expeditorul a adăugat: „Rugaţi-vă cu noi ca spiritul lui Iisus Hristos să vină cu putere".

Oare acesta este acel ceva prin care „spiritul lui Iisus Hristos va veni cu putere"?

Parte a unui eveniment cunoscut ca Ziua de vindecare a lumii sau Clipa de cooperare a lumii, meditaţia a fost susţinută simultan de grupuri şi centre New Age, la amiaza zilei de 31 decembrie 1986 în toate colţurile lumii, pentru a întări „câmpul de forţă". Printre alte lucruri meditatorul declară:

„Eu sunt împreună creator cu Dumnezeu şi va veni un cer nou pe măsură ce Voia Bună a lui Dumnezeu este experimentată prin mine. în adevăr eu sunt Hristosul lui Dumnezeu. Dumnezeu este totul şi to­tul este Dumnezeu... Eu sunt Lumina lumii, Singura Prezenţă şi Pu­tere din Univers răspunde... Eu văd salvarea planetei în faţa ochilor mei în timp ce credinţele false şi obiceiurile eronate sunt anihilate".

Aceste puţine exemple de scriere New Age demonstrează clar concepţiile gnostico-panteiste cu care adepţii mişcării operează, în ciuda unui înveliş creştin.

O privire atentă asupra Mişcării New Age
Spectrul Mişcării New Age este atât de larg încât în lucrarea de faţă nu sunt analizate decât doar câteva puncte esenţiale. O bună sursă de informaţii despre cadrul şi primejdiile Mişcării New Age este cartea scrisă de Contance Cumbey, The Hiddert Dangers of the Rainbow (Primejdiile ascunse ale curcubeului), la care mă voi re­feri în primul rând. în româneşte se poate consulta cartea scrisă de Bruno Wurtz, New Age.

Natura Mişcării New Age

Mişcarea New Age se extinde cu repeziciune. În Germania are deja aproximativ 500.000 de membrii şi nenumăraţi simpatizanţi. Ruppert aproximează numărul organizaţiilor New Age, în SUA şi Canada, la peste 10.000. Zece mii de organizaţii care se conside­ră parte componentă a acestei mişcări mondiale influenţează opi­nia publică cu demonstraţii, manifestări retorice şi publicaţii. Reţea mondială de mii de organizaţii care cooperează între ele, New Age are ca prim scop formarea unei „Noi Ordini Mondiale" marcată de conştiinţă de grup şi sinergie (acţiuni combinate). Acesta este secre­tul din spatele „unităţii în diversitate".

La baza sistemului New Age este credinţa într-o „guvernare in­ternă" a planetei noastre de către o ierarhie de spirite, „stăpâni ai înţelepciunii" care în realitate sunt nişte fiinţe demonice. Mişcarea New Age este o sinteză a religiilor orientale şi a vechilor „învăţături ale Misterelor", o combinaţie de gnosticism şi spiritism bazată pe tehnici esoterice transmise prin entităţi demonice. Astfel se explică varietatea formelor de ocultism cum ar fi ghicirea, astrologia, hip­noza, fenomenul O.Z.N., practicile yoga, mitologia, panteismul, credinţa în reîncarnare şi vrăjitoria. Urmarea acestui fapt este că mult dorita „Nouă Ordine Mondială" nu are loc pentru Dumnezeul creştinilor ci în locul lui este întronat Lucifer. De fapt, forţa condu­cătoare din spatele acestei Mişcări New Age nu este altceva decât dorinţa lui Lucifer de a lua slava lui Dumnezeu.


Aspecte istorice ale Mişcării New Age

Mişcarea New Age îşi are rădăcinile modeme în Societatea Teosofică fondată în 1875, în New York, de către Helene Petrova Blavatsky, de origine rusă.

Una dintre învăţăturile de bază ale acestei organizaţii este că toa­te religiile lumii au „adevăruri comune care transcend diferenţele posibile". Membrii ei cred în existenţa „maeştrilor" care sunt fie spi­rite, fie oameni mai evoluaţi decât „oamenii de rând” - cu alte cu­vinte persoane iluminate în mod special.

Una dintre figurile centrale care s-au evidenţiat în Societatea Teosofică este Alice Bailey (1880-l949), englezoaică, emigrată în America. Ea a pus bazele Mişcării New Age şi este considerată drept marea lor preoteasă. Ca şi medium spiritist, ea a primit mesaje de la aşa numitul maestru al înţelepciunii, tibetanul Djwal Khul. Aceste mesaje pe care ea le-a scris fiindu-i dictate de această fiinţă demo­nică, au fost publicate în numeroase cărţi. Aceste învăţături secrete care până în ziua de astăzi sunt urmate cu minuţiozitate în cercurile New Age, constituie Planul Mişcării. 


Ieşirea la lumină


În conformitate cu nişte instrucţiuni secrete, Mişcarea trebuie ţinută departe de ochii publicului până în 1975 când putea să iasă la lumină şi să-şi anunţe chiar planul pentru NOUA ORDINE A LU­MII. începând din acest moment toate mijloacele mass media urmau să fie folosite pentru răspândirea învăţăturilor Mişcării New Age şi aşteptării Hristosului Noii Ere. Acest lucru s-a şi întâmplat.

Una dintre tacticile iniţiale a fost câştigarea de mulţi simpatizanţi prin activităţi pacifiste, antimilitare. Următorul pas a fost promova­rea unei „critici sceptice şi destructive faţă de religie care susţin ne­murirea omului”.

Programele New Age şi-au croit drum în lumea afacerilor şi-n toate aspectele societăţii, incluzând comunitatea creştină. în spatele unor teme neprimejdioase cum ar fi alimentaţia sănătoasă şi ţinuta fi­zică, sunt de obicei incluse următoarele practici care nu sunt altceva decât diferitele tehnici oculte orientale: meditaţia, practici yoga, te­rapii de relaxare, hipnoză, vindecare psihică, vedenii şi gândire po­zitivă. Ultimele două au la bază presupunerea că prin sugestii mintea poate crea şi realiza tot ce-şi propune. Gândirea pozitivă este ade­sea folosită în combinaţie cu versete biblice şi este considerată drept credinţă, în ciuda premizei nebiblice că „forţa primară” din fiecare persoană este bună.

Pe lângă această varietate de oferte, Mişcarea New Age se inspiră şi din alte surse. În educaţie şi counseling, de exemplu, metodele îşi au originea mai ales în antroposofia lui Rudolf Steiner.

Mişcarea New Age popularizează cu succes, iar apoi foloseşte domeniu după domeniu, infiltrându-se astfel sistematic în societa­tea noastră.

Aşa este cazul, de pildă, cu educaţia holistică, cu meditaţiile şi instruirile psihice de toate nuanţele, cu medicina holistică, cu alimentaţia naturală, cu ecologia, incluzând protejarea mediului şi a drepturilor animalelor, cu campaniile de dezarmare, cu cursurile de management pentru liderii din industrie şi comerţ, cu proiectele pen­tru curmarea foametei şi cu multe alte domenii.

Cartea lui Marilyn Ferguson, The Aquarian Conspiracy (Conspiraţia Vânătorului), a contribuit în mare măsură la cunoaşterea învăţăturii Mişcării New Age de către public. Ea poate fi considerată cartea de cult a Mişcării New Age. Lăsând ţara promisă a noii ere şi bucuriile „stărilor de conştiinţă", modificate, cartea propagă Planul Mişcării New Age în întreaga lume.

Gândirea New Age este exprimată şi în lucrările fizicianului de origine austriacă, Fritjof Capra care acum trăieşte în America, în special în cartea lui The Turning Point (Punctul de întoarcere), pu­blicată în 1982.

Copiii şi adolescenţii au fost influenţaţi de ideile Mişcării New Age printr-o avalanşă de jocuri, filme, video, casete audio, cărţi distractive, literatură, jocuri de societate şi jucării. Şapte din cele mai cunoscute zece filme sunt clasate drept ficţiune. În fruntea lis­tei se situează E.T., urmat apoi de Star Wars (Războiul stelelor). Şaptezeci şi cinci la sută din succesele în vânzări la casele de bilete au fost pentru filmele cu teme de ficţiune. Cărţile de ficţiune se vând ca pâinea caldă, editorii devenind milionari. Sute de titluri sunt deja pe piaţă cuprinzând aproape întotdeauna forme de ocultism (cum ar fi comunicarea cu morţii, implorarea spiritelor, ghicirea, telepatia, levitaţia unor obiecte cu ajutorul puterii de concentrare), vrăjitorii si magii. Centurile magice, amuletele, săbiile magice au devenit parte din universul propriu tinerilor. Sub titlul „Ezoterice”, standurile de cărţi ne oferă cărţi oculte care cuprind instrucţiuni detaliate cu pri­vire la modul prin care se pot contacta forţele supranaturale. „Călă­toriile prin alte tărâmuri pot fi experimentate" sub îndrumarea „cen­trelor Psihice" care au luat fiinţă în multe oraşe.

Muzica, unul dintre mijloacele cele mai modeme de a influenţa masele, este utilizată şi de Mişcarea New Age pentru a-şi împlini scopul. După Alice Batley, terapia prin muzică face parte din pre­gătirea pentru Noua Eră. Compusă special, cu sunetele ei „din afara acestei lumi", ea a pătruns deja pe piaţa discurilor ca un nou stil, iar numărul admiratorilor ei creşte vertiginos.

Semnificative sunt şi relaţiile Mişcării New Age cu organizaţii internaţionale proeminente, cum ar fi CNU, UNESCO Consiliul Mondial al Bisericilor, Clubul de la Roma, Fundaţia Rockfeller, Fundaţia Ford, Comisia Trilaterală, Grupul Bilderberg, francmasone­ria şi, mai presus de toţi, iluminaţii. Obiectivele Mişcării New Age sunt promovate de personalităţi în posturi de conducere, de exem­plu, Robert Muller care în funcţia sa de ajutor de Secretar General la Naţiunile Unite şi secretar al Consiliului Economic şi Social al CNU a făcut foarte mult pentru atingerea acestor obiective.

Filosofia Mişcării New Age

Mişcarea New Age aspiră către o lume nouă şi perfectă, dar pen­tru ca acest obiectiv să poată fi îndeplinit, trebuie să aibă loc o „mo­dificare de paradigmă" (o schimbare în modul convenţional de gân­dire) în conformitate cu filosofia New Age. În locul gândirii analitice anterioare care corespundea concepţiei liniare şi mecaniciste despre lume, trebuie să avem o perspectivă holistică, o credinţă în interco­nexiunea dintre toate lucrurile, sau cu alte cuvinte în „doctrina în­tregului". Toate lucrurile sunt interdependente şi prin urmare trebu­ie tratate holistic. Fiecare individ se simte parte din natura şi din în­tregul cosmos, un microcosmos în macrocosmos. Gândirea raţională care operează analitic şi care a stat la baza metodei ştiinţifice tre­buie să facă loc gândirii sintetice şi cunoaşterii intuitive bazate pe experienţa neraţională. Filosofia Mişcării New Age are ca scop reconcilierea tuturor lucrurilor opuse: ştiinţa şi ocultismul sunt con­siderate egale. Toate valorile etice se năruiesc; binele şi răul nu mai există. Totul este una. Acest fapt explică dorinţa de a face o sinteză tuturor religiilor.

Pentru membrii Mişcării New Age cel mai înalt obiectiv al omu­lui trebuie să fie găsirea propriei lui fericiri. Performanţa şi impactul au fost în general considerate criterii de viaţă, acum accentul princi­pal cade pe succes şi satisfacţia personală. Teama de evenimentele apocaliptice care au să vină este canalizată spre o evadare într-o „so­cietate utopică în care nu există tensiuni”.

Planurile şi obiectivele Mişcării New Age

Planurile dictate printr-un medium lui Alice Bailey constau în stabilirea „unei noi ordini mondiale”, a unui Guvern al Lumii Noi şi a unei Religii a Lumii Noi. Scopul politic de bază al Mişcării New Age este controlul global. „Dizolvarea şi distrugerea statelor naţionale în interesul păcii şi conservării”, sunt idei susţinute în mod deschis .

Deşi scopul final este dominaţia asupra lumii, sunt numeroase scopuri intermediare de natură politică, socială şi economică inclu­zând:

- un sistem de credit card universal;

- o autoritate mondială care să controleze proviziile de hrană ale lumii;

- o taxă universală;

- încorporarea la nivel mondial, în ciuda ideilor pacifiste ale Mişcării!

După ce Mişcarea a devenit publică în 1975, au apărut şi alte de­talii:

- stabilirea unui sistem economic mondial;

- înlocuirea proprietăţii private de credit, transport şi producţie în serie cu proprietatea unui dictat mondial;

- recunoaşterea controalelor biologice pe scară a populaţiei şi a bolilor pe scară mondială;

- un standard minim de libertate şi bunăstare în întreaga lume;

- o datorie din a subordona viaţa personală unui dictat universal. Propovăduind pacea şi dragostea, Mişcarea a reuşit să orbească pe mulţi dintre aderenţi şi să-i facă să le susţină idealurile:

- arianismul, adică supremaţia rasei Vestului; ca în cazul lui Hitler, acesta este legat de antisemitism;

- iniţiere în masă, numită şi „iniţiere Luciferică“, adică un act de consacrare lui Lucifer;

- o acţiune de purificare, adică de exterminare a celor ce nu sunt de acord cu obiectivele Mişcării;

- avortul şi însămânţarea artificială;

- limitarea numărului copiilor într-o familie;

- controlul genetic;

- controlul morţii, deşi există un cult al morţii, aceasta fiind pri­vită ca o experienţă euforică şi o tranziţie către noi cicluri ale vieţii.

Epoca Vărsătorului

Aceste obiective ale Mişcării New Age vor fi atinse în aşa numi­ta epocă a Vărsătorului pe care membrii Mişcării vor s-o grăbească. „Clipa de cooperare a lumii“ din 31 decembrie 1986 este considerată drept începutul cooperării. Termenul de epocă a Vărsătorului a fost luată din astrologie. Simpla trecere astronomică a echinocţiului de primăvară, care la aproximativ fiecare 2000 de ani trece într-o nouă constelaţie din zodiac este în mod superstiţios interpretată de astro­nomi ca afectând destinul planetei noastre, Pământ. La sfârşitul se­colului, echinocţiul de primăvară va trece din constelaţia Peştilor în constelaţia lui Acvariu (a Vărsătorului).

Unii socotesc că această trecere a avut deja loc în 1962. Peştele, semnul care reprezintă credinţa în Hristos, a fost adesea folosit de primii creştini ca mod de identificare. Membrii Mişcării New Age susţin că tranziţia de la semnul peştilor din zodiac înseamnă de fapt sfârşitul epocii lui Hristos. Şi ei grăbesc sfârşitul.


Religia Mişcării New Age

Mişcarea New Age nu numai că urmăreşte scopuri politice, eco­nomice şi religioase, ea este o religie în sine cu propriile ei Scri­eri Sfinte, rugăciuni şi incantaţii (mantra). Ea are centre spirituale proprii, cum sunt Comunitatea din Findhom în Scoţia (fondată în 1962) şi Institutul Esalen din California, SUA. Între timp astfel de centre se înfiinţează peste tot. Experienţe de naşteri din nou numi­te „Renaşteri” (complet diferite de experienţa creştină a convertirii), legi şi porunci spirituale fac parte din religia Mişcării New Age. În cadrul mişcării găsim preoţi şi guru, un „Mesia proclamat”, profeţi şi oameni cu puteri supranaturale care le dă capacitatea de a face „mari semne şi minuni”.

Mişcarea New Age proclamă omul ca fiind dumnezeu şi că „omul l-a creeat pe Dumnezeu după chipul său”. Fideli concepţiei că „to­tul este una”, ei consideră omul ca făcând parte din Dumnezeu-Capul („Conştiinţa cosmică” sau „Forţa”). Tot ce are de făcut omul este să se descopere şi să-şi dezvolte divinitatea, extinzând conştiinţa lui prin meditaţie, yoga şi cu alte metode. De fapt omul este „pe drumul îndumnezeirii”. Se afirmă că omul poate intra pe deplin în spiritul lui Dumnezeu Forţa”.

Crezând că Dumnezeu este o forţă neutră care poate fi manipu­lată atât spre bine, cât şi spre rău, ocultiştii Mişcării New Age sunt interesaţi în mare măsură să înveţe metodele prin care se pot reali­za aceste lucruri.

În contrast cu Biblia care ne spune în Epistola către Evrei cap. 9, 27: „Şi după cum oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata”, moartea este negată în finalita­tea ei. în locul ei, Mişcarea New Age propovăduieşte reîncarnarea, concept izvorât din hinduism şi budism. În conformitate cu această învăţătură, omul în realitate nu moare, ci renaşte la nesfârşit în alte cicluri de viaţă. Forma reîncarnării depinde de modul în care ţi-ai trăit viaţa anterioară. Aceasta lege a karmei rămâne în vigoare până când persoana se autoperfecţionează suficient ca să intre în „Nirva­na”.

Mişcarea New Age afirmă clar că omul se poate salva prin gă­sirea „Eului său superior" prin expansiunea conştiinţei. Cu alte cu­vinte, în centrul spiritualităţii Mişcării New Age este credinţa în om şi în energia atotpătrunzătoare sau în forţa de viaţă din întregul cos­mos. Când un om vrea să fie „ca Dumnezeu” (Facerea 3, 5) el îi des­chide de fapt poarta lui Lucifer care este înălţat şi joacă un rol cheie în religia pe care Mişcarea New Age vrea s-o stabilească.


David Spangler, un lider proeminent al Mişcării New Age şi timp de trei ani director adjunct al Fundaţiei Findhom din Scoţia, a scris în una din numeroasele sale cărţi în 1978: „Lucifer lucrează în fieca­re din noi pentru a ne duce la plinătate. Îndreptându-ne spre o nouă eră, era împlinirii omului, fiecare din noi ajunge în punctul pe care eu îl numesc iniţiere (un act de consacrare lui Lucifer), uşa specială prin care trebuie să treacă fiecare individ dacă vrea să ajungă la ade­vărata plinătate şi în prezenţa luminii lui”. Spangler, având contac­te frecvente cu lumea demonilor, a explicat în mod public că adevă­rata lumină de la Findhom a fost lumina lui Lucifer care va trebui să lumineze lumea.

În centrul religiei plănuite de New Age stă iniţierea (un act de consacrare), numit în mod deschis „luciferic” nu numai de către David Spangler, ci şi de Helena Blavatsky şi Alice Bailey în scrie­rile lor anterioare. Mai mulţi lideri ai Mişcării au încercat să-l zeifi­ce pe Lucifer. După Alice Bailey, Lucifer, este „Conducătorul ome­nirii”. El este lumina călăuzitoare a Mişcării New Age de astăzi, în orice eveniment.

În plus, maeştrii înţelepciunii, spiritele ancestrale şi spiritele na­turii sunt resurse spirituale ale religiei New Age. Au fost reînviaţi mulţi zei şi zeiţe pâgâne. Sunt new age-işti care se închină lui Pan, Buda sau Siva. S-au creat mulţi zei noi. Vrăjitoria este de asemenea un stâlp al Mişcării New Age. În această religie sunt atrase toate sur­sele posibile ale învăţăturii oculte.

Citind în Deuteronom 18, 10-12 observăm că Dumnezeu interzi­ce aceste practici: „Şi nu fie la tine nimeni care să-şi treacă fiul sau fiica lui prin foc, nimeni care să aibă meşteşugul de ghicitor, de ci­titor în stele, de vestitor al viitorului, de vrăjitor, de descântător, ni­meni care să întrebe pe cei ce cheamă duhurile sau dau cu ghiocul, nimeni care să întrebe pe morţi. Căci oricine face aceste lucruri este o urâciune înaintea lui Domnului; şi din pricina acestor lucruri va izgoni Domnul, Dumnezeul Tău, pe aceste neamuri dinaintea ta“.

În aceste condiţii, Noua Ordine şi Guvernare a lumii dorită de membrii New Age este în mod evident anticreştină. S-au emis chiar planuri de abolire a legilor şi simbolurilor creştine şi de înlocuire a sărbătorilor religioase cu sărbători păgâne. Un element esenţial al religiei New Age este folosirea diverselor tehnici psihologice. După cum am menţionat deja, programele New Age includ următoarele practici: meditaţia, yoga, hipnoza, psihologia transpersonală şi gân­direa pozitivă. În unele instituţii oficiale din Statele Unite, Mişcarea New Age a reuşit să-şi implanteze programele ei. Constance Cum­bey afirmă că într-un stat cei care au îndrăznit să se opună unor ast­fel de metode au fost transferaţi sau concediaţi.

Drogurile sunt şi ele un mijloc folosit pentru a deschide intere­sul oamenilor faţă de învăţăturile Mişcării New Age. Drogurile mai slabe cum ar fi LSD au fost propuse de avangarda Mişcării în Sta­tele Unite.

Până în ziua de azi drogurile sunt considerate „unelte de trans­formare”, deşi nu se încurajează folosirea lor permanentă. Ele sunt nişte mijloace simple care ajută la deschiderea minţii oamenilor, un prim pas înspre iniţiere şi iluminare pentru că „puterile de sus sau cele de jos” pot fi atinse prin incantaţii (mantra), dorinţa intensă sau meditaţie transcedentală.

Centrul ocult de planificare a Mişcării New Age este Lucis Trust. Fondat la început ca Lucifer Publishing Company, Lucis Trust are multe mijloace la dispoziţie pentru a construi Noua Lume. Două din filiale sunt World Goodwill şi Arcane School. Ultima ţine cur­suri prin corespondenţă pentru ucenicii şi liderii Mişcării New Age. Studenţilor li se cere să-şi ţină apartenenţa secretă.

Amploarea mişcării feministe are şi ea legături strânse cu spi­ritualitatea Mişcării New Age, după cum reiese, de exemplu, din campania împotriva accentuării principiului masculin. Din campa­nie face parte şi abolirea gândirii raţionale şi analitice şi eliminarea inegalităţilor dintre sexe. Scopul final este dominaţia spiritului femi­nin care corespunde spiritului epocii Vărsătorului. Feminismul îşi arată adevărata faţă prin respingerea Dumnezeului Bibliei, a ordinei Lui creatoare, mai ales în ce priveşte căsătoria, viaţa de familie şi relaţiile dintre sexe.

În timp ce teologia feministă încearcă să-l reprezinte pe Dumne­zeul Bibliei ca fiind atât masculin, cât şi feminin, sau în exclusivitate feminin, avangarda radicală a mişcării feministe New Age deja a cerut înlocuirea credinţei creştine cu mitul zeiţei Gaia, „Mama Pă­mântului", al cărei cult a fost reînviat şi practicat din nou. Adop­tând practicile antice în care femeia era egală cu „natura", adepţii New Age s-au întors în mod deliberat la religiile păgâne trecute, cu zeităţile lor, cum ar fi Iris, Astartea, Demeter şi Hera.

Numitorul comun al membrilor diferitelor grupuri new age-iste este o falsă experienţă religioasă, contactul cu demonii prin droguri, meditaţie, tehnici psihologice, călăuzire de către entităţi demonice, maeştri ai înţelepciunii din ierarhia planetară, din care îşi trage ori­ginea Planul Mişcării New Age. Membrii New Age cred în OZN-uri şi fiinţe extraterestre de la care primesc mesaje. În cadrul Mişcării New Age sunt grupuri câre susţin că Adolf Hitler a fost unul dintre ei, deoarece se inspiră din aceleaşi surse, împărtăşea aceleaşi idea­luri şi folosea aceleaşi metode.

Simbolurile folosite de Mişcarea New Age sunt demne de luat în considerare. Se foloseşte zvastica, de exemplu, semnul ocult indo- european al norocului, adoptat şi de Hitler. Apoi este numărul 666 (vezi Apocalipsa cap. 13, 18) care, s-o cităm pe Alice Bailey, posedă „ calităţi sacre “ şi care după învăţătura New Age trebuie folosit cât mai des posibil pentru a accelera procesul civilizării şi venirii Noii Ere. Unul dintre cele mai folosite semne este curcubeul care simbo­lizează puntea dintre om şi „supra-sufletul" sau „Marea Minte Uni­versală", în ultimă instanţă pe Lucifer. Este interesant de observat cât de frecvent este folosit semnul curcubeului, de exemplu, pe ca­douri, articole de papetărie, tricouri şi jucării.

Un Hristos fals

O figură centrală a Guvernului şi religiei Noii Lumi este Maitreya. În aprilie 1982 Mişcarea New Age şi-a anunţat venirea în mul­te ţări prin reclame pe o pagină întreagă de ziar: „Hristos este acum aici... arătându-ne calea de ieşire din criza prezentă. - El nu vine ca să ne judece, ci ca să ne inspire şi să ne ajute... învăţătorul lumii, Domnul Maiterya, cunoscut de creştini cu numele de Hristos.

După cum creştinii aşteaptă cea de-a doua venire, evreii aşteaptă pe Mesia, budiştii pe cel de-al cincilea Buda, musulmanii pe Imam Mahdi, iar hinduşii pe Krisna. Acestea sunt toate nume date unei sin­gure persoane. Prezenţa lui garantează că nu va mai fi un al treilea război... cu ajutorul Lui vom construi o nouă lume".

Se preconizează ca la venirea lui, Maitreya să preia controlul asupra lumii, el fiind numit de Lucifer ca să conducă lumea con­form instrucţiunilor acestuia. Se va stabili un sistem de control universal pentru că numai cine controlează distribuirea provizi­ilor poate conduce lumea. În perioada Noii Ere, permisiunea de a face comerţ şi de a încheia afaceri va fi acordată numai celor ce vor jura loialitate Iui Maitreya, mai precis lui Lucifer. Fiecă­rui cetăţean al lumii i se va da un număr care va trebui folosit în toate tranzacţiile - incluzând şi afaceri mărunte - o cartelă de credit universală. Banii în numerar vor fi eliminaţi.

Benjamin Creme, unul dintre membri de frunte a mişcării brita­nice New Age, este un premergător şi purtător de cuvânt a lui Mai­treya. După cum spune el, Maitreya trăieşte deja în lume. Se spune că Maitreya posedă puteri spirituale extraordinare şi citând re­clame de ziar din aprilie 1982, el trebuia să-şi anunţe identitatea în următoarele două luni şi trebuia să comunice cu toată omeni­rea prin radio şi televiziune.

Acest lucru nu a avut loc, probabil din cauza faptului că imple­mentarea Planului nu a fost suficient de avansată. După cum anunţa mai înainte Alice Bailey, trebuie ca publicul să fie în aşa măsura fa­miliarizat cu ideea unei ierarhii planetare de maeştri, încât o mare parte din populaţie să fie gata să-l accepte pe acest „Mesia" al lor. El trebuie prezentat ca o persoană deosebită, care a realizat un mare progres pe scara evoluţiei „conştiinţei hristice" şi de aceea, ca unul care poate fi în capul ierarhiei, ca director al împărăţiei lui Dumne­zeu pe Pământ.

Maitreya, „Hristos reîntors", va fi adus prin marea invocaţie, o „invocaţie pentru putere şi lumină", declarată validă pentru toate re­ligiile. Publicată pentru prima dată în 1945, aceasta invocaţie a fost distribuită în toata lumea. Asemănătoare „Meditaţiei care vindecă Lumea" citată anterior, această invocaţie conţine pasaje înşelătoare despre inima lui Dumnezeu ca sursă a dragostei şi despre lumină şi dragoste, dar în realitate e preocupată numai de îndeplinirea Planu­lui New Age.

Supranumit „Hristosul" ca să deruteze omenirea, Maitreya este de fapt o figură antihristică. În mesajele lui, el a pretins că este ca­pul unei ierarhii de dumnezei sau maeştrii şi că este superior lui Iisus care se presupune a fi fost unul dintre ucenicii călăuziţi de el. În timp ce lui Iisus i se acordă locul cel mai de jos pe „lista maeştrilor", Mai- treya este socotit a fi un iniţiat de gradul şapte, cel mai înalt nivel. Noua eră, Era Vărsătorului, trebuie să fie inaugurată în mod oficial de către Maitreya. „Sabia despărţirii" îi aşteaptă „pe toţi cei care re­fuză să-l aştepte pe Maitreya, Hristosul". Maitreya va căuta să impu­nă religia New Age. Astfel Mişcarea New Age ameninţă cu violenţa şi chiar cu exterminarea evreilor şi creştinilor care nu vor să coope­reze cu Maitreya şi cu religia New Age. În ciuda frecventelor discur­suri despre nevoia unei „libertăţi religioase", membrii Mişcării New Age susţin cu tărie ideea că libertatea religioasă trebuie să înceteze în Noua Eră. „Noul Hristos" plănuieşte restructurarea creştinismului. Cu alte cuvinte, creştinismului biblic îi va nega dreptul de a exista.

Mişcarea New Age respinge cu tărie tradiţia religioasă iudeo- creştină, deoarece evreii şi creştinii cred într-un singur Dumnezeu. Se afirmă că astfel de credinţă este demodată, provocând dezbinare, şi din această cauză lumea trebuie să fie eliberată de „aceste tipare negative de gândire". Singura soluţie este distrugerea creştinismului cu toate rădăcinile lui.

Ne amintim cuvintele din „Meditaţia care vindecă Lumea“ din 31 decembrie 1986: „Văd în faţa ochilor mei mântuirea plane­tei, în timp ce toate credinţele false... sunt distruse". Este vorba de credinţa biblică. Aşa va arăta lumea perfectă din „noua Eră". Când însă creştinii se roagă „vină împărăţia Ta", ei aşteaptă o cu totul alt­fel de lume. 


Noua Eră (New Age) - mişcare oculta îndrepta­tă împotriva religiei ortodoxe
În ultima vreme, o serie de publicaţii centrale sau teritoriale („Naţiunea", „Puncte cardinale", „Adevărul", „Europa") au încercat să atragă atenţia opiniei publice asupra noului curent, ciudat amestec între pseudo ramuri ale ştiinţei (parapsihologia, psihotronica, meta-psihica şi metafizica, tanatologia etc.) şi religiile orientale şi occi­dentale, la care se adaugă ştiinţele oculte (spiritismul, teosofia şi antroposofia, frenologia, dianetica etc.): Mişcarea New Age.

Vălul de mister în care este învăluită această „spiritualitate", în plină expansiune pe plan mondial, este ridicat, în bună parte, de lu­crarea New Age a lui Bruno Wiirtz.


A. Istoric, surse, scopuri ale Mişcării New Age, simboluri
a) Prima revelaţie (1875) cu privire la „noua eră" aparţine HE- LENEI PETROWNA BLAVATSKY, întemeietoarea „Societăţii Teosofice".

ALICE BAILEY (1880-l949), a treia preşedintă a Societăţii este cea mai importantă precursoare a ceea ce se cheamă spiritualitatea New Age. Ea a publicat peste 20 de lucrări, în care sunt oferite deta­lii cu privire la „noua eră" şi „noua ordine mondială".

La 100 de ani după întemeierea „Societăţii Teosofice", în anul 1975, MARILYN FERGUSON întemeiază revista de largă audienţă şi mare tiraj „BRAIN MIND BULLETIN", având ca scop răspândi­rea ideologiei New Age.

Conform cotidianului „Adevărul" din 29.06.1992 care a preluat un articol apărut în revista germană „Stern", Marilyn Ferguson este „mare papesă" a Bisericii Universale şi Triumfătoare, cu sediul la fer­ma „Royal Teton Ranch" din California, biserică în care mai activea­ză „marea papesă" Lynn Andrews şi „guru-ma" Elisabeth C. Prophet.

Anul 1975 a coincis cu începutul propovăduirii, la dimensiuni mondiale, a noii evanghelii despre „noua eră", momentul când esoterica ideologie pătrunde în librării, în mediile de informare în masă, în instituţiile de cultură şi învăţământ occidentale.


b) Printre sursele New Age-ismului, citându-i pe Klaus Berger, Theodore Roszak şi Reinhold Ruthe, Bruno Wiirtz indică următoarele:

- neo-penticostalismul sectelor harismatice şi a comunelor „Iisus";

-filosofia hindusă, budistă, taoistă (zen, yoga, subud, sufism, Baha'i), cu propovăduitori („guru") ca: Bhaktivedata (Conştiinţa Krisna), Maharishi Mahesh Yogi (Meditaţia transcedentală), Mahadrishi Mission Yochibhijan (organizaţia „Healthy-Happy Holly: 3 HO"), Satchidananda („Yoga Totoh"), Meher Baba, Yoga Ananda Marga etc.;

- gnosticismul, şamanismul, ocultismul;

- „terapia conştiinţei" şi „terapia reîncarnării";

- medicina şi modul de viată holistic, curentele paramedicale;

- practicile magice, astrologia, spiritismul, vegetarismul;

- antroposofia, teosofia;

La propagarea spiritualităţii New Age, sunt amintite şi mişcarea hippy, psihedelismul consumului de droguri (mescalină, LSD), acestea fiind valorizate, ca şi psihotehnicile, în generarea experienţei transpersonale a lărgirii de conştiinţă.


c) Obiectivele acestei mişcări tentaculare ar fi următoarele:

- înlocuirea erei Peştilor (creştină) cu cea a Vărsătorului (în care dispar religiile dualiste);

- realizarea unei religii unice şi universale, care ar fi de fapt „depăşirea” şi „ împlinirea” religiei;

- schimbarea cursului istoriei umane;

- o nouă viziune despre realitate;

-transformarea omului prin revoluţie spirituală şi restabilirea unităţii „om-cosmos“;

- reanimarea practicilor esoterice (iniţiatică, meditaţie, asceză ri­tualuri), promovarea misticii;

- spiritualitate şi gândire în categorii şi conexiuni cosmice.


d) Simbolurile folosite pentru individualizarea mişcării New Age sunt:

- curcubeul, cel mai frecvent uzitat semn vizual, definit de ma­joritatea new age-iştilor drept „semn internaţional al păcii”. Alegându-l ca emblemă, mişcarea New Age motivează cosmo­logic tendinţa ei: schimbarea lucrurilor şi a reprezentărilor;

- razele de lumină, legate de simbolul curcubeului, semnifică cele şapte culori ale razei de lumină, cât şi culorile „lăuntrice”, proprii tuturor fenomenelor naturale;

- triunghiul, semicercul, sectorul de 90°, cercul cu un punct în centru, cercurile concentrice în jurul unui punct formea­ză un limbaj imagistic axat pe ideea de centralitate şi unitate;

- zvastica, preluată de la Societatea Teosofică;

- numărul 666 (semnul lui Antihrist)

- tripla buclă sau panglica împletită sugerează grafia lui 666;

- pentagrama aşezată pe unul din vârfuri sugerează „corniţele” lui Lucifer. Este prezent la spectacolele HARD-ROCK, unde interpreţii salută cu pumnul strâns şi cu degetele arătător şi mic întinse;

- Yin şi Yang, polii care statuează limitele pentru ciclurile schim­bărilor;

- culoarea verde constituie un simbol pentru omenirea globală, simbolul ultimei speranţe; „noua eră”.


B. Denumiri ale unor curente, grupuri, Biserici incluse în Mişcarea „Noii Ere“
Revista „Semnele Timpului” nominalizează ca făcând parte din mişcarea New Age următoarele curente şi Biserici pseudocreştine aferente:

a) Curentul spiritist, din care fac parte:

-ALIANŢA SPIRITUALĂ INTERNAŢIONALĂ;

- BISERICA SPIRITUALĂ EPISCOPALĂ;

- BISERICA MAMĂ A ŞTIINŢEI SPIRITUALE;

- BISERICA UNIVERSALĂ A MAESTRULUI;

- BISERICILE METROPOLITANE SPIRITUALE ALE LUI HRISTOS.

Cotidianul „Timişoara” relatează despre o anumită localnică AN („lumină”), care posedă puteri paranormale, pretinzând că primeşte mesaje din „lumea spiritelor”. Vesteşte iminenţa declanşării unui conflict mondial. Soluţia pe care o oferă „pentru evitarea dezastru­lui”: propagarea mişcării „de lumină şi iubire”, pe care a iniţiat-o.


b) Din mişcarea TEOSOFICĂ (cu subramurile ei antroposofia şi mişcarea „Eu sunt”):

- BISERICA GNOZEI sau CREŞTINISMUL PRE-NICEAN;

-BISERICA DIN ANTIOHIA;

- BISERICA ARIO-CREŞTINĂ A SF. GHEORGHE DIN CA- PADOCIA;

- BISERICA CATOLICĂ LIBERĂ;

- ECLISIA CATHOLICĂ CHRISTIANĂ, fondată de un catolic convertit la spiritism şi care combină doctrina teosofică, spiri­tistă, cu ritualul, şi structura romano-catolică. În timpul slujbe­lor, se celebrează liturghia, se vorbeşte despre reîncarnare, teo- sofie, yoga, parapsihologic. Biserica are o ierarhie preoţească, un pontif şi preotese care slujesc.

Semnalăm faptul că presa braşoveană a relevat prezenţa în judeţ (localitatea Cincu, zonă unde există obiective militare strategice) a cetăţeanului german DOSI DEMIDOF - „pater DON” - fost preot al Bisericii romano-catolice, care a aderat la un cult catolic indepen­dent ce-şi are sediul central în SUA, (probabil E.C.C., menţionată anterior) şi care duce o intensă activitate de prozelitism în rândul ortodocşilor din zonă.


c) Gruparea Bisericilor metafizice, „Gândirea Noua”, de care ar aparţine:

- ŞCOALA DE UNIRE A CREŞTINISMULUI;

- LIGA ADEVĂRULUI DESPRE HRISTOS;

- BISERICA ADEVĂRULUI;

- BISERICA MISIONARĂ A CAVALERULUI;

- BISERICA TRINITĂŢII CU PREOŢIE INVIZIBILĂ;

- CHRISTIAN SCIENCE

- BISERICA NOULUI IERUSALIM.


C. Principalele culte, secte, mişcări religioase nominalizate ca aparţinând mişcării New Age prezente în România.

a) Martorii lui Iehova


Iehoviştii formează marele flagel al creştinităţii şi pregătesc dru­mul lui Antihrist. „Martorii lui Iehova“ este o organizaţie politică mondială pe lângă faptul că este şi o erezie. Masca cu care se aco­peră această organizaţie este religioasă. Scopul lor este de a tulbu­ra ordinea creştină şi a transforma omenirea într-o turmă de anima­le, lipsite de voinţă şi raţiune, care să le permită guvernarea mon­dială. Martorii lui Iehova formează astăzi organizaţia cea mai ra­sială, fanatică şi anticreştină. Aceasta formează o uriaşă societate transnaţională, care exploatează crunt pe numeroşii săi adepţi, care lucrează voluntar, cu consecinţe care aduc câştiguri fabuloase.

Reprezentanţii ei cred că a doua venire a Domnului s-a pus în mişcare ca un sistem internaţional de guvernare 666, înţelegând că Mesia e Antihrist.

Oganizaţia desfăşoară o activitate colosală, fiind finanţată de cei mai mari bancheri din lume. Tipăreşte reviste în peste 100 de limbi, având tipografii în 36 de ţări. Activitatea ei este condusă de un Colegiu Central, dintre care 7 alcătuiesc comitetul de directori ai Societăţii Watch Tower. Aceştia conduc activitatea mondială a „martorilor".

Aşadar, toată această imensă activitate este condusă de o mână de oameni, care ştiu ce au de făcut, anume să distrugă Biserica lui Hristos şi credinţa cea adevărată, prin răstălmăcire. Şapte oameni care determină destinele a milioane de oameni. Dar nu oricum, ci con­form planurilor secrete de impunere a Noii Ere. Marea masă a „mar­torilor" nu are nici o influenţă asupra constituirii conducerii. În sânul conducerii domină dictatul preşedintelui. Critica este sancţionată cu excluderea.

Când a apărut această nouă mişcare religioasă? Exact în aceeaşi perioadă cu apariţia mişcării teosofice a Helenei Blavatsky şi a reli­giei Baha'i întemeiată de Baha'u'llah (m.1892). În 1897 are loc la Basel Congresul masonilor sionişti când se redactează 24 de proto­coale ce conţin planurile de cucerire a lumii de către evreii sionişti.

Citiţi-le şi vă veţi convinge! Martorii lui Iehova susţin aceleaşi precepte ale ideologiei Noii Ere (New Age), şi anume:

- omenirea se afla în pragul unei noi ere: Regatul;

- toate religiile vor dispare şi va rămâne numai cea a „martori­lor" ;

- toate guvernele vor fi anihilate şi se va institui un guvern mon­dial, condus de Mesia al lor, adică de Antihrist;

- pace universală;

- numărul 666 este semnul noului Mesia, Antihrist.


b) Baha'i
Apartenenţa acestei religii (care a cunoscut o penetrare deosebită în România postrevoluţionară) la mişcarea Noii Ere (New Age) este demonstrată de următoarele puncte comune cu aceasta. .

Iniţiată de Baha'u 'llah (adept al mişcării Bab), a apărut în aceeaşi perioadă cu mişcarea Helenei Blavatsky. Dogma ei cuprinde şi susţine aceleaşi mari precepte ca ale ideologiei New Age şi anume:

- umanitatea se află, în mod iminent, în pragul unei ere de totale schimbări în mediile de viaţă;

- specia umană, în toată diversitatea ei, poate învăţa să trăiască şi să lucreze ca un singur popor, într-o patrie comună, mondială;

- ştiinţa şi religia să coexiste în mod armonios;

- toate prejudecăţile trebuie eliminate;

- previzionează formarea unei federaţii în care să domnească ar­monia şi colaborarea;

- pacea universală;

- soluţionarea spirituală a problemelor economice şi sociale;

- limbă mondială şi scriere unică;

- instituirea unui tribunal internaţional.

Baha'i-ul nu este altceva decât o mişcare sincretistă, care se con­sideră o sumă a tuturor religiilor. Baha'u'llah s-a adresat în nenu­mărate rânduri puternicilor vremii, conducătorilor de religii şi mul­tor savanţi şi scriitori îndemnându-i să primească religia Baha'i şi să o popularizeze, să insiste pentru închiderea bisericilor creştine şi a mănăstirilor, să suprime clerul şi pe monahi.

Baha'u'llah a ajuns până acolo încât să se declare drept noul Me­sia care a venit să mântuiască lumea.

Cititorul desprinde cu uşurinţă că această religie nu-şi recunoaşte vocaţia în reglementarea primordială a raporturilor dintre om şi Dumnezeu, în practicarea unei sfinte soteriologii, în mântuirea omu­lui pentru eternitate, ci întâi de toate în reorganizarea lumii, în in­stituirea unei noi ordini mondiale, a unei Noi Ere.

Organizarea Congresului Internaţional BAHA'I la Bucureşti 24­26 noiembrie 1992 se înscrie în ansamblul acţiunilor circumscrise ideologiei „New Age", pentru sud-estul Europei şi Balcani, în spe­cial.


c) Societatea Teosofică

A fost înfiinţata în 1875 de Helene Blavatsky. În programul societăţii se află următoarele ţeluri:

- constituirea unui nucleu al înfrăţirii generale a omenirii indife­rent de rasă, religie, sex, castă, culoare;

- stimularea studierii comparate a religiilor, a filosofiilor, a ştiinţelor naturii;

- cercetarea unor legi ale naturii încă neexplicate, precum şi pro­movarea forţelor ascunse, lăuntrice omului.

Aceste trei puncte programatice pot fi întâlnite în întregime în mişcarea Noii Ere.

Alice Ann Bailey (1880-l949), intrată în 1915 în Societatea Teo­sofică, vestea începutul erei Vărsătorului în care va avea loc arătarea „Hristosului“, căpetenia Ierarhiei Spiritelor, în vederea instaurării guvernării mondiale. Hristosul baileyan nu este identic cu întemeie­torul creştinismului. El este Antihristul.

Doctrina teosofică stă la baza spiritualităţii new age-iste.

Helena Iwanowna Rocrich (1879-l955), este întemeietoarea a ceea ce se cheamă „Agni Yoga“. Între Agni Yoga şi Societatea Teo­sofică nu e nici o deosebire sub aspect doctrinar.


d) Satanism - Luciferism
Dogma divinităţii lui Lucifer a fost formulată de ALBERT PIKE, la 4 iunie 1989, în celebrele „Instrucţiuni": „Lucifer, Zeul Luminii, luptă împotriva lui Adonai, zeul Bibliei; da, Lucifer e dumnezeu", „fiind de fapt, o inversare a doctrinei creştine, având în centru pe diavol ca Domn Suprem. Morala satanistă constă din obligaţia de a călca cele zece porunci biblice şi în a făptui cele şapte păca­te de moarte“ stabilite de Biserica creştină.

Satanismul a apărut în cadrul magiei negre europene şi sub formă travestită, el este cuprins în antroposofie, în teosofie, sub pre­text că Lucifer (sau Satan, Belzebut; Kali, Mamona etc), îngerul lu­minii nu ar fi identic cu Satan, căpetenia îngerilor învinşi.

Principiile satanice sunt înscrise în „Biblia satanică" publicată în 1969 în SUA, de Anton Szandor la Vey, întemeietorul primei bise­rici sataniste oficiale: „FIRST CHURCH OF SATAN" - San Fran­cisco. Dintre aceste principii, atrag atenţia în mod deosebit cele re­feritoare la:

- propovăduirea violenţei instinctuale şi bestiale, a intoleranţei;

- ritualul dominat de magie, sexism, pornografie şi „liturghia neagră".


Publicaţia „de cultură spirituală" „Semnele timpului" (editată în Bucureşti, Str. Plantelor, nr. 12, sect. 2) nominalizează principalele biserici sataniste (nedorite) care-şi desfăşoară activitatea de prozeli­tism internaţional. Acestea sunt:

- DOAMNA NOASTRĂ DIN ENDOR. Adepţii ei se numesc şi „ofiţi" (adoratori ai şarpelui) sau „CULTUS SATANUS;

- BISERICA FRĂŢIEI SATANICE;

- BISERICA ORTODOXĂ SATANICĂ DE RIT NETHILUN;

- ORDI TEMPLI SATANAS;

- FRĂŢIA BERBECULUI;

- ORDINUL BERBECULUI NEGRU.

Membrii frăţiilor sataniste sunt adesea ocultişti disconectaţi, care folosesc pretextul adorării diavolului pentru acoperirea unor activităţi criminale: violuri, perversiuni sexuale, jefuiri de mormin­te, manifestări psihopatice, trafic de droguri, răpiri, asasinate.

Un loc aparte în mişcarea NEW AGE l-ar deţine ORDINUL ILUMINAŢILOR (de formaţie masonică), a cărui religie este ri­tul PALLADIN, adică închinarea la Lucifer, şi care propovăduieşte iminenţa celui de-al treilea război mondial.

Satanismul se răspândeşte actualmente în diferite forme ale cul­turii şi artei, în special în rândul tineretului, prin intermediul muzi­cii rock. Printre formaţiile şi interpreţii care promovează, din con­vingere sau din motive financiare, acest curent satanic amintim pe KING DIAMOND (adept al lui La Vey), SLAYER, METALICA (o formaţie cu acest nume fiind şi în ţară), IRONMAIDEN, sau ceea ce se numeşte stilul DEATH METAL.

Presa a semnalat apetenţa unei părţi a tineretului din ţara noas­tră pentru această mişcare materializată prin constituirea unor gru­pări autointitulate „satanice" în oraşele TURDA, DEVA, (SATANIC WERMACHT CD), GALAŢI, SIBIU, TÂRGU JIU şi prin aborda­rea unor însemne specifice curentului.

Relevăm şi intenţia formaţiei ungare THE BEDLAM (nebunii, lunatecii) de a fi întreprins un turneu prin Transilvania, în perioada 21 septembrie -l octombrie 1993. 


Ecumenism - Francmasonerie - New Age
Privită dintr-o anumită perspectivă, ideea unităţii ecumenice este un lăstar al francmasoneriei. După ce s-a reuşit scindarea Bisericilor particulare şi intolerante, prin deformarea unei părţi a ei şi pulverizarea părţilor reformate în zeci şi sute de secte, urmează să se edifi­ce o nouă unitate, mai tolerantă, mai democratică, mai deschisă, adi­că mai ecumenică. „Ştiinţa creştină”, mormonii, martorii lui Iehova, antroposofii sunt creaturi ale lojelor masonice, întreg protestan­tismul şi neoprotestantismul actual, descompuse din punct de vedere eclesial, se află în mrejele masoneriei. Mai mult, se susţine că înce­pând cu Conciliul Vatican II, chiar papii ar fi masoni.

Aderarea Bisericii la masonerie a început o dată cu Reforma. Luther a fost rosicrucian. Profund penetrat de ideile masonice este şi cultul metodist.

Mişcarea ecumenică nu priveşte numai confesiunile creştine; tendinţe ecumenice există la toate marile religii, cât şi la nivel in- terreligios.

Templul umanist al francmasonilor este „sinagoga lui Satan“, este reuniunea ecumenică a creaturilor împotriva Creatorului sub stindardul înşelător al fraternităţii, al toleranţei, al umanismului ce­lui fără de Dumnezeu.

Orice stat democratic este un produs al masoneriei. În fiecare stat funcţionează, în mare taină, un Consiliu Suprem de cel mult 33 membri. Acesta este cel mai înalt for masonic în statul respectiv.


A. Mişcarea ecumenică modernă, adică aceea care a apărut, concomitent, în toate sferele confesionale creştine din Occident, s-a impus odată cu ideile de „eră nouă“ şi „unitate mondială”.

B. Începând cu Conciliul Vatican II (1965), când s-a creat o for­mă organizată comună între Biserica Catolică a Romei şi Consiliul Mondial al Bisericilor (Geneva), toţi papii şi un număr mare de cardinali au aparţinut sau aparţin francmasoneriei. Este relevant faptul că numele cardinalului Marcinkus Paul (nominalizat de Bru­no Wiirtz), apare legat, tot mai insistent, în media internaţională, de activitatea lojei P2 din Italia. Paul Marcinkus conduce Institutul pentru Lucrări Religioase de la Vatican. Din acest punct de vedere, ofensiva catolicismului (ideea de dominare, de impunere a unei sin­gure religii) apare într-o nouă lumină.

C. Thomas Chalmers, fondatorul „Alianţei Evanghelice” (cu prezenţă activă şi în România), a fost vicepreşedinte al organizaţiei francmasonice ROYAL SOCIETY din EDIMBOURGH şi, con­comitent, membru al lojei francmasone nr. 1 din Forfarshire. De asemenea, tendinţa confesiunilor „neoprotestante" de a constitui diverse „uniuni" şi „alianţe" naţionale şi internaţionale (tinzând spre principiul new age-ist de îndepărtare a barierelor şi unire), este tendinţa ocultă de forţe masonice. Evidenţiem, în acest sens, înfiinţarea, la Bucureşti, a Societăţii Biblice Române, din care fac parte personalităţi aparţinând confesiunilor penticostală, adventis­tă, Cultul Creştin după Evanghelie, Bisericii Evanghelice Române, Bisericii Reformate şi Oastei Domnului. Preşedintele de onoare este reverendul american Richard Wurmbrand.

D. Preşedintele Federaţiei Mondiale Baptiste, dr. DUC McCAL, este francmason din CLUBUL ROTARY. Potrivit lui Norbert Ho- muth, întregul „pluralism" actual al Bisericii Baptiste este un rezul­tat al reeducării în spirit francmason. El afirmă că întreg tineretul baptist din SUA poate fi considerat „tineret francmason", deoare­ce membrii acestei denominaţiuni depun un jurământ de păstrare a secretului, trec printr-un ritual iniţiatic şi lucrează în cinci „grade".

Judecând din acest punct de vedere, considerăm mai mult decât o simplă coincidenţă faptul că pastorului bisericii baptiste „BETEL“ din Timişoara, Petru Dugulescu, preşedintele Asociaţiei „IISUS SPERANŢA ROMÂNIEI”, i-a fost decernată anul aces­ta Diploma de Onoare şi Medalia „Paul Harris Felow”, din par­tea FUNDAŢIEI ROTARY. Precizăm că această distincţie a mai fost acordată doar MARGARETEI THATCHER, lui RONALD REGAN, Maicii Tereza şi prinţesei Anne a Angliei.

E. Sistemul ecumenic al asistenţei publice, ale cărui componen­te „ROTES KREUZ", „CARITAS", „DIAKONISCHES WERK", au în ultimii trei ani, o activitate deosebit de intensă în România, fac parte din „ARCA OI KUMENEI", care apare pretutindeni marcată de simbolurile hexagramă, mistrie şi compas. În puritatea lor simbo­lică, arca şi mistria reprezintă salvarea şi zidirea unităţii panumane pe o cu totul altă cale (principiu şi scop al mişcării New Age!).

Presa sibiană a semnalat faptul că, la prima întâlnire a tinerilor din „Federaţia Internaţională a Crucii Roşii" (desfăşurată la Langelois, Austria), au participat şi trei români. Ca tematici propuse au fost cele referitoare la problemele de mediu şi ale minorităţilor (etnice, religioase, sexuale, sociale, culturale). Soluţiile propuse de organizatori sunt în cel mai pur spirit al new age-ismului: înţelegerea simţămintelor celorlalţi, blândeţea, renunţarea la idei preconcepute.

F. Pe a patra treapta a „piramidei dolarului”, care înfăţişea­ză structura francmasoneriei, alături de organizaţia ocultă ROTARY CLUB figurează şi organizaţiile LIONS CLUB şi YMCA (Young Men's Christian Association), cu sediul la Gene­va. În legătură cu acestea, presa a relevat următoarele aspecte:

- prezenţa la Timişoara, a reprezentantului ROTARY CLUB IN­TERNATIONAL, Jacky Cathala;
-în perioada 27-31 mai 1992, la ERNSTSILLEM HOEVE (Olanda), a avut loc Adunarea Generală a Alianţei Europene YMCA. Printre cei 114 participanţi, din 24 de ţări, s-au nu­mărat şi delegaţii ASOCIAŢIEI CREŞTINE A TINERILOR DIN ROMÂNIA. Tema întrunirii s-a intitulat: „Dând aproa­pelui meu o înfăţişare”. Una dintre problemele abordate s-a re­ferit la mobilizarea organizaţiilor YMCA pentru cooperare cu Mişcarea Internaţională.

Concluzii

Scopul urmărit de „evanghelizatorii” de tipul celor prezentaţi este bine definit: încercarea de a schimba, prin orice mijloace, credinţa ortodoxă cu oricare alta care poate uşura credinciosului român des­prinderea de neam, de nume, de datini, de obiceiuri. Se doreşte în ul­timă instanţă distrugerea creştinismului. În viziunea diferitelor forţe oculte, schimbarea credinţei este primul pas ce se face în atentatul pus la cale, pe mai multe planuri, asupra naţiei.

Mişcarea New Age se poate constitui în una din cele mai pri­mejdioase conspiraţii antinaţionale, şi anticreştine, deoarece ea pregăteşte terenul gândirii francmasonice, care urmăreşte:

- abandonarea culturilor naţionale, care sunt „potenţial” şovine;

- realizarea unei culturi universale unice, a întregii omeniri „re­integrate în natură şi în cosmos”;

- desfiinţarea religiilor dualiste şi înlocuirea lor cu adorarea Sa­tanei;

- instituirea unei guvernări mondiale unice.